El a făcut aceste declaraţii în Aula Academiei, la simpozionul "150 de ani - Istorie şi tradiţie în Senatul României, Bicameralismul parlamentar în România. Tradiţie şi perspective", organizat de Senat şi Academia Română.
"Pentru mine, ca şi pentru mulţi alţii, politicieni sau simpli cetăţeni, această istorie reprezintă un argument foarte puternic, departe de a fi singur, în favoarea respingerii hotărâte a oricărei tentative de desfiinţare a Senatului României şi de anulare a bicameralismului, care are în ţara noastră una dintre cele mai vechi şi mai ilustre tradiţii din Europa şi din lume, dar este şi o încurajare pentru redefinirea în spiritul vremurilor noastre a Senatului, atât în propria sa identitate, cât şi în raport cu alte instituţii ale statului şi, în primul rând, cu partenerul său parlamentar, care este Camera Deputaţilor", a spus Tăriceanu.
Acesta a menţionat că Legea electorală din 1990, ca şi Constituţia din 1991, "s-au grăbit să restaureze principiul bicameralismului, tradiţional în sistemul politic românesc, dar nu au avut atunci mijloacele politice, nici conceptuale pentru a conferi Senatului, chiar prin legea supremă, o identitate distinctă de cea a Camerei Deputaţilor".
Tăriceanu a spus că, astfel, cele mai multe articolele din Constituţie asociau într-o unică entitate Camera Deputaţilor şi Senatul, atât sub aspectul alegerilor, cât şi în ceea ce priveşte atribuţiile.
Potrivit preşedintelui Senatului, Constituţia din 2003 a prevăzut unele distincţii, dar insuficiente, între atribuţiile celor două Camere ale Parlamentului, el menţionând, în acest sens, mecanismul sesizării diferenţiate.
"Aceste deosebiri, după părerea mea, sunt mult prea tehnice pentru a corecta impresia de redundanţă care există şi care persistă", a apreciat preşedintele Senatului.
"În mod tradiţional, Senatul era instituţia care manifesta în cel mai înalt grad vocaţia de a reprezenta atât interesele naţionale, cât şi interesele regionale. În perspectiva rolului tot mai important pe care tind să îl joace regiunile în actuala configuraţie a Uniunii Europene, în care trebuie să se înscrie şi România, consider prioritară regăsirea acestui principiu şi o redefinire a Senatului, care să exprime, în forul legislativ suprem, punctul de vedere diferit al viitoarelor regiuni şi să faciliteze colaborarea între acestea", a spus el.
Simpozionul care se desfăşoară în Aula Academiei Române face parte din seria de acţiuni organizate cu ocazia marcării a 150 de ani de la înfiinţarea Senatului.
La eveniment mai participă Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, vicepreşedintele Comisiei pentru revizuirea Constituţiei, senatorul Ioan Chelaru, vicepreşedintele Senatului Cristian Dumitrescu, fostul preşedinte al Senatului Petre Roman, academicianul Valentin Vlad, preşedintele Academiei României, academicianul Dan Berindei, Preşedintele de onoare al Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologice a Academiei Române şi alţi membri ai Academiei.
