"Partidele politice trebuie să fie rezonabile: reducerea EFECTIVĂ de posturi este de 10%. Nu de 25% sau 45% cum s-a spus în presă", afirmă Ciucu, într-un mesaj postat pe Facebook.
Liberalul atrage atenția asupra faptului că o primărie sau un consiliu județean are un plafon maxim de posturi, în funcție de numărul de locuitori. "Cumulat, la nivel național vorbim de 180.000 de posturi, rotunjit", se arată în mesajul citat.
Potrivit acestuia, sunt primării sau consilii județene care nu și-au construit organigramele la plafonul maxim. Astfel, astăzi, numărul total de posturi stabilite prin organigramele autorităților locale este de 158.500 de posturi, rotunjit.
"Se observă că numărul de posturi înființate prin organigrame este cu aproximativ 23% mai mic decât plafoanele maxime stabilite. Concluzie: o reducere cu 25% a plafoanelor maxime nu ar avea niciun efect în administrație. S-ar referi la posturi care nici măcar nu au fost înființate/ocupate", afirmă Ciucu.
În plus, el spune că nu toate posturile din organigrame sunt ocupate: "Numărul de posturi ocupate în administrațiile locale este de 127.500, rotunjit. Raportat la punctul 1, la plafonul maxim, acestea reprezintă 68%. Asta înseamnă o diferență de 32%, în medie. Concluzie: reducerea efectivă de personal în administrațiile locale are efecte de la o scădere de 30% a plafonului maxim".
"Pe scurt: dacă agreăm să scădem POSTURILE OCUPATE cu cca. 10%, plafonul maxim trebuie scăzut cu 40%. În valori nominale, vorbim de un impact de cca. 13.100 de posturi ocupate reduse.
𝐎 𝐫𝐞𝐝𝐮𝐜𝐞𝐫𝐞 𝐝𝐞 𝟒𝟎 𝐬𝐚𝐮 𝟒𝟓% 𝐫𝐚𝐩𝐨𝐫𝐭𝐚𝐭𝐚̆ 𝐥𝐚 𝐏𝐋𝐀𝐅𝐎𝐍𝐔𝐋 𝐌𝐀𝐗𝐈𝐌 𝐋𝐄𝐆𝐀𝐋, 𝐧𝐮 𝐥𝐚 𝐩𝐨𝐬𝐭𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐨𝐜𝐮𝐩𝐚𝐭𝐞, 𝐚𝐬𝐢𝐠𝐮𝐫𝐚̆ 𝐮𝐧 𝐢𝐦𝐩𝐚𝐜𝐭 𝐜𝐚̂𝐭 𝐝𝐞 𝐜𝐚̂𝐭 𝐫𝐞𝐳𝐨𝐧𝐚𝐛𝐢𝐥. 𝐀𝐬𝐭𝐟𝐞𝐥, 𝐟𝐨𝐧𝐝𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐯𝐨𝐫 𝐦𝐞𝐫𝐠𝐞 𝐜𝐚̆𝐭𝐫𝐞 𝐫𝐞𝐥𝐮𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐢𝐧𝐯𝐞𝐬𝐭𝐢𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫. Având în vedere că fiecare unitate administrativă și-a stabilit organigrama independent, inclusiv posturile ocupate, efectele posibilei reduceri cu 40% a plafonului maxim vor fi diferite de la o administrație la alta. Într-o bună parte dintre primării (50%, estimativ) NU VOR AVEA LOC reduceri de personal. În celelalte, reducerea de personal ar putea fi între 1–2% și 20%. Pe scurt: La o reducere a plafonului de bază cu 25%, niciun post ocupat nu este restructurat;
La o reducere de 40% din plafonul maxim legal, cât a propus PNL, cca. 10% din posturi vor fi restructurate (coaliția își asumase 20%). În valori nominale, este vorba despre cca. 13.000 de posturi ocupate", a mai transmis liberalul.
Ciprian Ciucu consideră, astfel, că ne aflăm "în fața unui moment de evaluare" pentru fiecare primărie care ar trebui să facă reduceri, comparativ cu primăriile din localități asemănătoare unde personalul este dimensionat corect.
"Ceea ce a propus Ilie Bolojan este doar de bun-simț! Dacă Coaliția de Guvernare nu poate face astfel de reforme structurale simple, cum să își propună altele de un impact mai mare? Ceea ce știm astăzi este că 5 din cele 6 pachete vor trece săptămâna aceasta. Viitorul este incert. Noi vom face parte doar dintr-o coaliție care să poată să țină țara pe linia de plutire și să o relanseze economic. Altfel...", a conchis liberalul.
Nu este prima dată când liberalii lasă să se înțeleagă că ar putea ieși de la guvernare. Din contră, mesajul lui Ciprian Ciucu vine la doar o zi după ce liderul PNL, premierul Ilie Bolojan, a adus în discuție demisia sa de la șefia Executivului în contextul disensiunilor din Coaliție privind pachetul de măsuri care vizează tăierile din administrația locală. La finalul a cinci ore de discuții, liderii PSD, PNL, USR, UDMR nu au reușit, duminică, să ajungă la un acord pe această temă.
Astfel, în timpul discuțiilor de duminică, Ilie Bolojan le-a spus celorlalți lideri politici că, în cazul în care coaliția nu găsește o soluție pentru a reduce numărul de angajați de la stat, trebuie să caute alt premier, au declarat surse politice.
