Traian Băsescu a decis retrimiterea legii privind reducerea CAS cu 5% în Parlament, detaliind motivele acestei decizii.
Astfel, în cererea de reexaminare trimisă Parlamentului, Traian Băsescu explică:
"Motivele cererii de reexaminare sunt următoarele:
Actul normativ trimis spre promulgare vizează diminuarea cotelor plătite de angajatori, în funcţie de condiţiile de muncă, pentru contribuţia de asigurări sociale datorată bugetului asigurărilor sociale de stat, după cum urmează: 15,8% (de la 20,8%) pentru condiţii normale de muncă, 20,8% (de la 25,8%) pentru condiţii deosebite de muncă şi 25,8% (de la 30,8%) pentru condiţii speciale de muncă şi pentru alte condiţii de muncă.
În anul 2014 deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat este de 12,519 miliarde de ron conform bugetului aprobat pentru anul în curs.
Prin diminuarea cotelor plătite de angajatori, în funcţie de condiţiile de muncă, pentru contribuţia de asigurări sociale datorată sistemului public de pensii, deficitul curent va creşte cu impactul financiar negativ estimat în expunerea de motive a actului normativ, care variază între 4,860 de miliarde de ron în 2015 şi 5,564 de miliarde de ron în 2018, ajungându-se la un deficit de peste 18 miliarde de ron la fondul de pensii, pentru anul 2015, dacă ţinem cont şi de indexările obligatorii conform legii.
Dacă, pentru anul 2014, Guvernul, în expunerea de motive a legii trimisă spre promulgare, menţionează unele măsuri de compensare a impactului negativ generat de această măsură, pentru perioada 2015 - 2018 estimarea de compensare a impactului negativ provenit din aplicarea măsurii este foarte vag exprimată, referire făcându-se doar la surse bugetare potenţiale provenite, în special, dintr-o mai bună colectare bugetară, combaterea evaziunii, precum şi a posibilelor efecte ce decurg din creşterea investiţiilor sau crearea de noi locuri de muncă și nu din prezentarea unor surse certe de venituri sau cheltuieli necesare compensării.
Având în vedere evoluţia estimărilor bugetare şi nerealizarea colectării faţă de program atât în anul 2013, cât şi în primele şase luni din 2014, este esenţial să fie clarificate în fundamentarea legii care sunt măsurile exacte de compensare a veniturilor, aşa cum au solicitat inclusiv instituţiile financiare internaţionale (Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană, Banca Mondială).
Anul 2015 este anul în care România are obligația de a atinge un deficit structural de 1% din PIB, conform Obiectivului Bugetar pe Termen Mediu (aceasta înseamnă o reducere a deficitului bugetului de stat consolidat de 0,8 - 0,9 % din PIB). De asemenea, bugetul anului 2015 trebuie să prevadă creșteri importante ale bugetului Ministerului Apărării Naţionale, nevoi care reflectă realitățile regionale. Trebuie menționat că măsura de reducere a contribuțiilor de asigurări sociale este un angajament suplimentar, nu unul obligatoriu, al României, motiv pentru care Guvernul trebuie să prezinte o fundamentare a compensării acestei măsuri în contextul angajamentelor deja asumate.
Prin Legea nr. 83/2012 publicată în Monitorul Oficial nr. 410 din 20 iunie 2012, România a ratificat Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare (Tratatul Fiscal), lege care include o serie de obligații pentru statul român, inclusiv Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu. De asemenea, prin Legea nr. 377/2013 publicată în Monitorul Oficial nr. 826 din 23 decembrie 2013, a fost modificată Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 în sensul transcrierii obligației privind deficitul structural și Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu care revine României prin ratificarea Tratatului Fiscal.
În acelaşi timp, trebuie avut în vedere faptul că România a încheiat un acord cu Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Mondială, prin care s-a obligat să respecte Tratatul Fiscal, atingerea obiectivului structural şi menţinerea unui deficit al bugetului consolidat. În lipsa compensării reducerii contribuţiei de asigurări sociale, România riscă să întrerupă acordul cu Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Mondială, cu consecinţa pierderii imediate a facilităţilor oferite de „mecanismul de TOP-UP”, respectiv cele 10 puncte procentuale adăugate la cofinanţarea europeană.
Având în vedere competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii trimisă spre promulgare, din punct de vedere al oportunităţii, ţinând cont de motivele invocate."
Preşedintele Traian Băsescu declara, sâmbătă, la Sinaia, că nu va promulga legea de reducere a CAS până nu va fi convins că măsura este sustenabilă economic şi preciza că aşteaptă de la Guvern evaluarea, pentru a se convinge că nu va fi compensată cu introducerea de noi taxe, informează mediafax.ro.
"Până nu voi fi convins că măsura este sustenabilă economic, nu voi promulga legea. Acest punct de vedere: Da, de acord cu reducerea CAS, dar vrem să ştim condiţiile în care se face, este nu numai al meu ci şi al comunictăţii de afaceri este şi al FMI. Şi Fondul Monetar Internaţional susţine reducerea CAS, ca o reducere de povară fiscală, cu condiţia să ştie cum se compensează această adâncire a deficitului şi dacă este bună pentru economia românească sau nu", spunea Băsescu.
Preşedintele mărturisea că, după ce a primit legea de reducere a CAS la angajator, i-a întrebat pe câţiva apropiaţi care au afaceri care este părerea lor, nominalizând-l pe fostul consilier prezidenţial Adrian Rădulescu, iar răspunsul primit a fost că această măsură trebuie aplicată.
"Şi eu sunt de acord că trebuie promulgată, dar trebuie să vedem ce este în spatele ei, efectele. Ce îmi doresc acum este o evaluare de la Guvern, care să mă convingă că aplicarea reducerii CAS la societăţi nu va fi compensată cu introducerea de noi taxe şi impozite pentru populaţie, pentru că ar fi cel puţin imoral să îndrepţi spre patronate reducerea de 5% şi să pui în spatele polulaţiei alte taxe. Este şi imoral şi incorect economic, pentru că măsura agravează deficitul de la fondul de pensii, arăta Băsescu.
Joi, 24 iulie, expiră termenul până la care preşedintele Băsescu trebuie să decidă dacă promulgă legea.
