Proiectul de lege prevede ca in unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand minoritatilor nationale au o pondere de peste 10% din numarul total al locuitorilor, autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa asigure in raporturile cu acestia folosirea limbii materne, in conformitate cu procedurile Constitutiei, ale prezentei legi si ale tratatelor internationale la care Romania este parte.
Initiatorii doresc, intre altele, reglementarea clara si predictibia a subiectilor de drept care au obligatia de a asigura folosirea limbii materne si scaderea pragului de la 20% la 10% al numarului persoanelor apartinand minoritatii nationale din totalul populatiei unitatii administrativ-teritoriale, cu introducerea unui prag alternativ.
Proiectul, care a fost prezentat de deputatul UDMR Marton Arpad, nu s-a bucurat de sustinerea niciunui grup parlamentar, nici cel al minoritatilor nationale, care a considerat ca drepturile existente acordate de statul roman sunt suficiente. Cu exceptia UDMR, reprezentantii tuturor grupurilor parlamentare au apreciat ca Romania ramane una dintre tarile model in ceea ce priveste toleranta fata de minoritati. Proiectul de lege urmeaza sa fie supus votului plenului Camerei Deputatilor, forul decizional fiind Senatul.
Deputatul UDMR Marton Arpad a susținut că recomandarea adoptată de Comitetul de miniștri în 2012 le recomandă autorităților române, între altele, reconsiderarea pragurilor instituite în ceea ce privește folosirea oficială a limbilor minoritare în administrație. "Deci reconsiderarea", a accentuat el.
"Noi credem ca este corect sa venim cu această inițiativă, pentru că, la 100 de ani de la Declarația de la Alba Iulia, ar fi bine sa se respecte întocmai toată declarația inclusiv cea referitoare la minorităților naționale, deci ar fi timpul ca la anul aniversar să avem o astfel de legislație pusă de acord cu Declarația de la Alba Iulia, fapt pe care noi îl vom sărbători cu cel mai mare drag", a susținut Arpad.
Minoritățile naționale nu susțin proiectul UDMR, pe care îl consideră unul inutil, mai ales din perspectiva unor drepturi care sunt deja acordate de statul român, a anunțat în plenul Camerei deputatul Mariana Popescu.
"Am votat ieri în cadrul grupului parlamentar în unanimitate — grupul minorităților naționale nu susține acest proiect, Pentru noi România este un model de bune practici și în acest sens am vrea sa mulțumim statului și guvernului pentru drepturile de care ne bucurăm", a spus Mariana Popescu în aplauzele sălii.
Deputatul USR Cristian Seidler a afirmat că ultimul lucru de care Parlamentul are nevoie îl reprezintă discursurile inflamatorii pe linia drepturilor minorităților naționale. Ne-ar plăcea să votăm pentru acest proiect, în beneficiul minorităților naționale. (...) Totuși, includerea în acest proiect de lege a unor praguri alternative care duc spre 2% în realitate face măsura, dincolo de caracterul său etnic, să devină nefezabil din perspectiva administrativă și financiară. În plus, chiar Consiliul legislativ atenționează în avizul său că legea cuprinde aspecte care ar putea fi considerate neconstituționale. Totuși satele nu sunt unități administrativ teritoriale în sensul legii române", a argumentat deputatul în opinia căruia un astfel de proiect ar trebui votat printr-un larg consens parlamentar.
