"După cum este bine cunoscut opiniei publice, autoritățile din România, atât cele centrale, cât şi cele locale, organizează în fiecare an evenimente de comemorare a memoriei victimelor Holocaustului, cu ocazia zilelor de 9 octombrie (Ziua națională de comemorare a victimelor Holocaustului din România), 27 ianuarie (Ziua internațională de comemorare a victimelor Holocaustului) și 2 august (Ziua de comemorare a victimelor din comunitățile de romi în perioada Holocaustului).
Şi în acest an, la 27 ianuarie, Ministerul român al Afacerilor Externe a organizat un eveniment de marcare a Zilei Internaționale pentru Comemorarea Victimelor Holocaustului din întreaga lume, eveniment la care au luat cuvântul ministrul afacerilor externe și o serie de invitați, între care Președintele Federației Comunităților Evreiești din România și Președintele Asociației Evreilor din România supraviețuitori ai Holocaustului. La eveniment au participat și reprezentanți ai corpului diplomatic acreditat la București, iar reflectarea mediatică a oferit suficiente informații pentru orice observator al activităților oficiale din România. Mai mult, acest eveniment a succedat comemorării în mod distinct, la împlinirea a 75 de ani, a victimelor Pogromului de la București.
În mod eronat și de neînțeles, reacția purtătorului de cuvânt al MAE rus face abstracție de aceste realități și, în schimb, se referă la o expoziție care nu are nicio legătură cu programul de evenimente oficiale pentru marcarea în România a Zilei Internaționale pentru Comemorarea Victimelor Holocaustului.
La fel de eronate și surprinzătoare sunt și deducțiile purtătorului de cuvânt cu privire la o așa zisă neasumare de către România a trecutului său istoric. Ca urmare, reamintim finalizarea încă din 2004 a raportului Comisiei internaționale pentru studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” ca și eforturile în asumarea trecutului și cunoașterea largă a acestuia la nivelul societății românești. Sunt recunoscute și încurajate determinarea României de a contribui activ la eforturile internaționale pentru prevenirea unor asemenea tragedii istorice, progresele făcute în domeniul educației privind Holocaustul, angajamentele asumate pentru cooperarea cu societatea civilă pe tematici ce privesc comemorarea Holocaustului, combaterea antisemitismului, discriminării rasiale, xenofobiei și oricăror forme de intoleranță.
Ministerul român al Afacerilor Externe contribuie activ la întărirea instrumentelor legislative şi instituţionale potrivite, care să prevină şi să sancţioneze astfel de fenomene și poate oferi în mod transparent informații detaliate despre modul în care România respectă și își asumă responsabilităţile cu privire la comemorarea victimelor Holocaustului, promovarea educaţiei tinerelor generaţii în privinţa acelei perioade tulburi din istoria Europei și din istoria României. În același timp, invităm la o documentare actualizată cu privire la responsabilitățile de nivel internațional pe care România și le-a asumat pe linia organizației IHRA, precum și în cadrul altor organizații multilaterale", spune MAE român.
Acuzațiile Rusiei
Ministerul de Externe al Rusiei s-a declarat îngrijorat de ceea ce consideră a fi „încercările de a rescrie istoria celui de-al Doilea Război Mondial” în România, relatează Interfax, citată de Europalibera.org.
Purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova, a condamnat o expoziție deschisă recent la București, în care sunt prezentate suferințele germanilor din Banat și Transilvania deportați în Uniunea Sovietică după război.
Potrivit Zaharovei, expoziția ar avea „accente anti-sovietice și anti-rusești”.
Expoziția incriminată de ruși s-a deschis la 27 ianuarie la Ateneul Român din București, organizată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și Filarmonica „George Enescu“ din București, în parteneriat cu Fundația Konrad Adenauer și Forumul Democrat al Germanilor din România.
