Cu toate acestea, nu există o sancţiune legală directă dacă voinţa populară nu este respectată, cum de altfel nu există sancţiuni nici pentru neaplicarea deciziilor Curţii Constituţionale. „Nu înţeleg nimic, nici Dragnea, nici Iohannis. E foarte complicat”, arată profesorul de drept constituţional Gheorghe Iancu, fost Avocat al Poporului.
El consideră că preşedintele nu avea motive constituţionale să renunţe la tema graţierii la referendum şi că politicienii fac confuzii, voite sau nu, între prevederile Constituţiei. De altfel, Iohannis a anunţat de la Strasbourg că nu a pomenit de graţiere în scrisoarea către Parlament, pentru că „aşa i s-a părut cel mai potrivit”.
Experţii consultaţi consideră că marele risc al acestui referendum convocat de Klaus Iohannis ţine de cât de vag va fi formulată întrebarea sau întrebările sale, pentru că o întrebare de tipul „susţineţi lupta anticorupţie” ar duce această consultare populară în irelevanţă, lucru pe care deja marşează şi Liviu Dragnea sau premierul Sorin Grindeanu, care afirmă zâmbitori că şi ei susţin lupta anticorupţie.
„Întrebăm poporul dacă legile mai trebuie respectate în România?”, se întreabă în acest sens judecătoarea Dana Gîrbovan, preşedintele UNJR. Spre deosebire de referendumurile privind modificarea Constituţiei sau demiterea preşedintelui ţării, pentru cele consultative privind teme de interes naţional, aşa cum este cel convocat de preşedintele Klaus Iohannis, legea 3/2000 privind referendumul nu prevede explicit faptul că rezultatele sale sunt obligatoriu de pus în aplicare de legiuitori.
Mai multe pe Mediafax
