Referendum Justitie 2019. Procedural, într-o ședință comună, cele două Camere trebuie să emită un punct de vedere referitor la scrisoare.
Parlamentul are la dispoziție 20 de zile pentru a se pronunța pe solicitarea trasmisă de Iohannis.
Potrivit Constituției, punctul de vederea al Parlamentului asupra referendumului urmează să fie exprimat într-o ședință comună a celor două camere în termen de cel mult 20 de zile de la solicitarea președintelui. Abia apoi șeful statului poate emite decretul pentru organzarea scrutinului popular.
Șeful Statului trebuie să dea decretul pentru Referendumul pe Justiție până pe 26 aprilie. "Termenul de 26 mai e prea scurt să mai consulte Parlamentul, pentru că Parlamentul o să-i pună zi de consultare în 27 mai”, a avertizat Augustin Zegrean, fost președinte CCR.
Iohannis, desființat de specialiști după ce a lansat ideea unei noi consultări
Klaus Iohannis a anunţat două teme care au fost transmise Parlamentului ca fiind de interes naţional şi urmează să fie puse în discuţie la referendumul din 26 mai: interzicerea OUG în domeniul infracţiunilor şi interzicerea amnistiei şi graţierii pentru fapte de corupţie.
”Astăzi am transmis Parlamentului scrisoarea referitoare la cele două probleme de interes național care vor fi supuse consultării populare în cadrul referendumului ce va fi organizat pe data de 26 mai, împreună cu alegerile europarlamentare. Prima: Interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție. Cea de-a doua: Interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare, corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe. Aceste două teme vor fi supuse consultării publice. Cetățenii trebuie să decidă dacă vor ca persoanelor condamnate pentru fapte de corupție să li șteargă efectele condamnărilor și, totodată, dacă vor ca Guvernul să mai adopte ordonanțe de urgență în domenii sensibile precum legislația penală și organizarea sistemului judiciar", a declarat Klaus Iohannis.
Referendumul din 26 nu va avea rezultat prin felul în care a fost conceput, pentru că ambele teme propuse de președintele Klaus Iohannis implică modificarea Constituției, procedură foarte complicată, arată fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean.
Referendumul lui Iohannis, aruncat în aer de fostul președinte CCR
Referendum Justiție 2019. Procedura constituţională a referendumului
Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să îşi exprime voinţa prin referendum cu privire la probleme de interes naţional.
Problemele care se supun referendumului şi data desfăşurării acestuia se stabilesc de Preşedintele României, prin decret.
Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului iniţiat de Preşedintele României urmează să fie exprimat, printr-o hotărâre adoptată în şedinţa comună a celor două Camere, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi, în termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la solicitarea Preşedintelui.
Dacă Parlamentul nu îşi transmite punctul de vedere, Preşedintele României emite decretul privind organizarea referendumului după expirarea termenului, procedura constituţională de consultare a Parlamentului considerându-se îndeplinită.
Referendum Justiție 2019. Trei situații contituționale
Referendum procedură de organizare. Referendum Justiție 2019. Există trei situaţii constituţionale prin care se recurge la referendum. În Constituţie este menţionat referendumul astfel:
1. Art. 90 care spune că „Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.”
Astfel ca Presedintele Romaniei dispune de putere discretionara in ceea ce priveste organizarea referendumul si poate cere poporului sa-si exprime parerea asupra problemei de interes national pe care acesta o stabileste, ea nefiind prevazuta in lege. El este liber sa stabileasca data referendumul, cat si intrebarea pe care o va adresa populatiei. Problemele de interes national pot aparea oricand, iar numai Presedintele va stabili care este aceasta.
2. Art. 95, cu referire la suspendarea Preşedintelui, care spune că:
• alin.1 „În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.”
• alin.2 „Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui”
• alin.3 „Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui”
Referendum procedură de organizare. Referendum Justiție 2019. Presedintele Romaniei este suspendat din functie in cazul in care savarseste o fapta grava prin care incalca legea noastra fundamenala. Astfel ca propunerea va fi initiata de cel putin 1/3 din numarul deputatilor si senatorilor, se aduce la cunostinta Presedintelui pentru a putea sa se apere in acest sens. Rolul decizional este cel al poporului, care se va concretiza in votul “DA” sau “NU”.
3. Art.151, privind revizuirea Constituţiei care prevede că:
• alin.1 „Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere.”
• alin.2 „Dacă prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, hotărăsc cu votul a cel puţin trei pătrimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.”
• alin.3 „Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data aprobării proiectului sau a propunerii de revizuire”
Cu alte cuvinte, legile constitutionale sau de modificare a Constitutiei sunt aprobate DOAR de catre cetateni, din nou intervenind rolul decizional pe care acestia il indeplinesc.
Referendum Justiție 2019. Observaţii:
- Pentru ca un referendum să se organizeze este nevoie de o prezenţă de cel puţin 30% din numărul total al populaţiei cu drept de vot
- Pentru ca referendumul să fie validat este necesar ca 25% din voturi să fie valabil exprimate.
Referendum Justiție 2019. Legea 3/2000 cu privire la organizarea referendumului
Art. 2
(1)Referendumul naţional constituie forma şi mijlocul de consultare directă şi de exprimare a voinţei suverane a poporului român cu privire la:
a) revizuirea Constituţiei;
b) demiterea Preşedintelui României;
c) probleme de interes naţional.
(2) În condiţiile prezentei legi se poate organiza şi desfăşura şi referendum local asupra unor probleme de interes deosebit pentru unităţile administrativ-teritoriale.
(3) În cadrul referendumului populaţia poate fi consultată cu privire la una sau la mai multe probleme, precum şi cu privire la o problemă de interes naţional şi o problemă de interes local, pe buletine de vot separate.
Art. 4
Au dreptul de a participa la referendum toţi cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua referendumului inclusiv, cu excepţia debililor sau a alienaţilor mintal puşi sub interdicţie, precum şi a persoanelor condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.
Art. 11
(1) Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să îşi exprime voinţa prin referendum cu privire la probleme de interes naţional.
(2) Problemele care se supun referendumului şi data desfăşurării acestuia se stabilesc de Preşedintele României, prin decret.
(3) Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului iniţiat de Preşedintele României urmează să fie exprimat, printr-o hotărâre adoptată în şedinţa comună a celor două Camere, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi, în termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la solicitarea Preşedintelui.
(4) Dacă Parlamentul nu îşi transmite punctul de vedere în termenul stabilit la alin. (3), Preşedintele României emite decretul privind organizarea referendumului după expirarea acestui termen, procedura constituţională de consultare a Parlamentului considerându-se îndeplinită.
Referendum procedură de organizare. Art. 12
(1)*) Sunt considerate probleme de interes naţional în sensul art. 11:
A. Adoptarea unor măsuri privind reforma şi strategia economică a ţării
B. Adoptarea unor decizii politice deosebite cu privire la:
a) regimul general al proprietăţii publice şi private;
b) organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală;
c) organizarea generală a învăţământului;
d) structura sistemului naţional de apărare, organizarea armatei, participarea forţelor armate la unele operaţiuni internaţionale;
e) încheierea, semnarea sau ratificarea unor acte internaţionale pe durată nedeterminată sau pe o perioadă mai mare de 10 ani;
f) integrarea României în structurile europene şi euroatlantice;
g) regimul general al cultelor.
(2) Cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe prin DA sau NU asupra problemei supuse referendumului, decizând cu majoritatea voturilor valabil exprimate la nivelul ţării.
Referendum procedură de organizare. Art. 13
(1) Problemele de interes deosebit din unităţile administrativ-teritoriale şi subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor pot fi supuse, în condiţiile prezentei legi, aprobării locuitorilor, prin referendum local.
(2) Referendumul local se poate organiza în toate satele şi localităţile componente ale comunei sau oraşului ori numai în unele dintre acestea. În cazul referendumului la nivel judeţean, acesta se poate desfăşura în toate comunele şi oraşele din judeţ ori numai în unele dintre acestea, care sunt direct interesate.
(3) Proiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, oraşelor şi judeţelor se înaintează Parlamentului spre adoptare numai după consultarea prealabilă a cetăţenilor din unităţile administrativ-teritoriale respective, prin referendum. În acest caz organizarea referendumului este obligatorie.
Art. 14
(1) Problemele supuse referendumului local se stabilesc de consiliile locale sau judeţene, după caz, la propunerea primarului, respectiv a preşedintelui consiliului judeţean sau a unei treimi din numărul consilierilor locali, respectiv al consilierilor judeţeni.
(2) Cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe prin DA sau NU asupra problemei supuse referendumului, decizând cu majoritatea voturilor valabil exprimate la nivelul unităţii administrativ-teritoriale respective.
Referendum procedură de organizare. Art. 15
(1) Obiectul şi data referendumului naţional se stabilesc după cum urmează:
a) prin lege, în cazul referendumului privind revizuirea Constituţiei, cu respectarea art. 147 alin. (3) din Constituţie;
b) prin hotărâre a Parlamentului, în cazul referendumului privind demiterea Preşedintelui României, cu respectarea art. 95 alin. (3) din Constituţie;
c) prin decret al Preşedintelui României, în cazul referendumului cu privire la probleme de interes naţional.
(2) Aducerea la cunoştinţă publică a datei referendumului naţional se face prin Monitorul Oficial al României, Partea I, şi prin presă, radio şi televiziune.
Referendum procedură de organizare. Art. 16
(1) Obiectul şi data referendumului local se stabilesc şi se aduc la cunoştinţă publică cu cel puţin 20 de zile înainte de ziua desfăşurării acestuia.
(2) Referendumul local se poate organiza într-o singură zi, care poate fi numai duminica.
(3) Aducerea la cunoştinţă publică a datei referendumului local se face prin orice mijloace de informare în masă.
