"Decizia Comisiei Europene de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) în cauza 2017/0417 - procedură de infringement referitoare la netranspunerea Directivei 2015/849/UE privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 şi de abrogare a Directivei 2005/60/CE şi a Directivei 2006/70/CE – este un act procedural standard, realizat în cazurile în care un stat membru nu notifică instituţiei europene, în termen, actul normativ naţional care transpune, integral, actul legislativ european.
Până la acest moment, Grefa CJUE nu a comunicat autorităţilor române o cerere introductivă depusă de Comisia Europeană. Redactarea şi depunerea de către Comisie a acestei cereri la Grefa curţii (sesizarea efectivă) este un act procedural diferit, ulterior ca localizare în timp aceluia al luării deciziei de sesizare efectivă a instanţei europene", arată Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.
Reprezentanţii MAE mai spun că dacă România îşi asumă un calendar ferm pentru corelarea legislaţiei naţionale cu standarde UE în ceea ce priveşte combaterea spălării banilor, atunci Comisia Europeană (CE) poate decide să amâne sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Potrivit ministerului de Externe, există în acest sens un proiect aprobat de Guvern pe 31 mai a.c. care în prezent se află în dezbatere la Senat.
