În cauză se află atacurile repetate ale Partidului Social Democrat (PSD), în special ale liderului său, Liviu Dragnea, împotriva sistemului judiciar local. Moştenitor al fostului Partid Comunist, PSD a dominat politica românească aproape continuu de la căderea lui Ceauşescu în 1989. În mod oficial, România a cunoscut o schimbare naţional-conservatoare recentă, care trezeşte temerea că România, mult timp printre statele cele mai pro-europene ale continentului, se alătură taberei vecinilor suveranişti maghiari sau polonezi, se arată în articolul Le Monde, preluat de Mediafax.ro.
Chiar dacă o preşedinţie rotativă este lipsită de o putere reală, simbolul este nefericit într-un moment în care atacurile asupra statului de drept sunt în creştere în est. În următoarele şase luni, Bucureştiul va trebui să decidă dacă va include în agenda Consiliului procedura foarte sensibilă de sancţiuni împotriva Varşoviei şi Budapestei pentru atacurile lor asupra independenţei sistemului judiciar, se mai arată în articol.
Cu toate acestea, Liviu Dragnea, cel mai puternic om politic român, deja condamnat pentru acuzaţii de fraudă electorală şi corupţie în alte două cazuri, este el însuşi angajat într-o cursă contra cronometru cu justiţia pentru a scăpa de închisoare, potrivit Le Monde.
Lipsit de funcţia de prim-ministru din cauza cazierului său judiciar, dl. Dragnea a adoptat doi ani de reformă a sistemului penal de către un guvern aflat sub controlul său. Dacă sistemul judiciar românesc arăta deficienţe reale, aceste reforme, adoptate fără consultare şi uneori cu simple ordonanţe, au ca scop să slăbească lupta împotriva corupţiei, una dintre principalele realizări ale aderării la UE, precizează autorul articolului
