„Sunt mai mult sau mai puţin în temă, pot doar să spun că dacă vorbim de criminalizare, atunci principiul de bază, ce îl au în comun toate statele-membre ale UE şi UE însăşi, este ca actul ce constituie faptă penală trebuie identificat clar. Astfel, atenţia trebuie să fie pe definiţia actului de corupţie sau actul ce duce la o faptă penală - actul de a nu îndeplini îndatoririle de serviciu - actul acela ar trebui să fie definit clar. Nu ar trebui să depindă, în principiu, de dimensiunea pagubelor, pentru că poate exista o faptă penală ce nu provoacă pagube, dar este în continuare faptă penală. Astfel, criminalitatea este diferită de compensarea pagubelor ce pot sau nu să fie provocate.
Şi dacă sunt provocate, pot fi de o măsură mai mare sau mai mică. Asta este, conceptual vorbind, o discuţie separată”, a declarat Preşedintele Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, Koen Lenaerts, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Precizările au fost făcute la finalul întâlnirii pe care Preşedintele Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, Koen Lenaerts, a avut-o cu preşedintele instanţei supreme, Cristina Tarcea. La finalul lunii octombrie, la Comisia specială privind asigurarea stabilităţii în justiţie, s-a discutat pragul valoric pentru abuzul în serviciu, Asociaţia Magistraţilor propunând suma de 19.000 de lei, echivalentul a zece salarii compensatorii.
