PNL a solicitat demiterea lui Cindrea după ce acesta a fost condamnat printr-o decizie definitivă, de Înalta Curte de Casație și Justiție, la un an de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, pentru o faptă petrecută pe când era deputat.
"Vocile din PNL care cer încetarea înainte de termen a mandatului de ales local invocă art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/ 2004 care prevede: 'calitatea de primar și, respectiv, de președinte al consiliului județean încetează, de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului în următoarele cazuri: e) condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate'. Menționăm că sentința pe care președintele Consiliului Județean Sibiu, Ioan Cindrea, a primit-o de la Î.C.C.J.R. este cu suspendare și nu i s-au interzis drepturile civile de a alege și a fi ales. În consecință, nu se impune încetarea înainte de termen a mandatului de președinte a Consiliului Județean Sibiu", a precizat vineri, Radu Nechit, consilier personal al lui Ioan Cindrea.
Ioan Cindrea a făcut deja recurs în casație împotriva deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție.
"Precizăm că, în conformitate cu legislația din România, domnul Cindrea și-a exercitat drepturile legale și a declarat deja recurs în casație împotriva deciziei Curții. De asemenea, avocații săi pregătesc o excepție de neconstituționalitate, în baza dispozițiilor art.434, al.1 din Codul de Procedură Penală, care va fi depusă în zilele următoare", a mai declarat vineri, Radu Nechit.
PNL Sibiu a solicitat miercuri, prefectului Ovidiu Sitterli să dispună încetarea de drept a mandatului președintelui Consiliului Județean. Întrebat de corespondentul AGERPRES, ce va face în cazul Cindrea, prefectul sibian a refuzat joi să facă orice comentariu.
Ioan Cindrea a făcut recurs în casație împotriva deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) care a respins contestația în anulare pe care a depus-o la decizia condamnării sale la un an de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese.
Cindrea a fost condamnat printr-o decizie definitivă, în septembrie 2015, de către judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție la un an de închisoare cu suspendare, pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese, el fiind acuzat că și-a angajat ilegal soția la biroul său parlamentar în perioada cât a fost deputat.
Curtea Supremă a respins ca nefondat apelul declarat de Cindrea și a menținut condamnarea la un an de închisoare cu suspendare dată în decembrie 2014, de un alt complet de judecată de la aceeași instanță.
Ioan Cindrea a fost trimis în judecată în iunie 2014 de procurorii Parchetului General, dosarul fiind deschis în urma unei sesizări a Agenției Naționale de Integritate.
Potrivit sesizării, în perioada octombrie 2009 — februarie 2011, în calitate de deputat, Ioan Cindrea a propus angajarea în cadrul biroului său parlamentar a soției sale, Amalia Cindrea, și a avizat contractul individual de muncă încheiat cu aceasta, contract în baza căruia s-a realizat în mod direct un folos material pentru el în cuantum total de 35.061 lei, sumă plătită din bugetul Camerei Deputaților.
