Se simte o neliniște tot mai mare în țările din Europa emergentă cu privire la renașterea IIB, notează jurnaliștii citați. Este vorba de o bancă creată în 1970 cu obiectivul de a întări cooperarea comercială și economică între statele din fostul bloc comunist membre în Consiliului sovietic pentru asistență economică reciprocă (Comecon).
Legat de reacțiile din România, este amintită poziția vehementă a senatorului Florin Cîțu, care l-a acuzat direct pe ministrul de Finanțe Eugen Teodorovici că ar pune la cale o cooperare suspectă între banca rusească și viitorul Fond Suveran creat de PSD și care ar urma să strângă ce a mai rămas din zestrea companiilor de stat din România.
Anul trecut, România a plătit 4 milioane de euro ca să își crească participația la IIB până la 7%, iar în 2019 se așteaptă ca banca ex-sovietică să primească încă 3,6 milioane de euro din partea Guvernului de la București.
“Eugen Teodorovici a trădat interesele României și ale partenerilor noștri strategici”, a acuzat Florin Cîțu care îl acuză pe Teodorovici că ar fi spion rus.
Nu este singura voce din spațiul est-european care subliniază legăturile subterane ale băncii controlate de statul rus și serviciile secrete de la Moscova. Ar fi vorba de un „cal troian” al lui Putin în interiorul UE.
“Date fiind particularitățile sale, moștenite din economia planificată, banca IIB își poate îndeplini cu greu obiectivele anunțate: susținerea competiției prin creditare și evaluarea proiectelor economice. Totuși, prin rețeaua internațională deținută de bancă, KGB-ul a folosit-o adesea ca pe o organizație de tip paravan”, a scris András Rácz într-o analiză pentru European Council on Foreign Relations.
Rusia este cel mai mare acționar al băncii, dar un număr mic de membri ai UE (Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria și România) dețin, de asemenea, acțiuni, alături de Cuba, Mongolia și Vietnam.
Analiza integrală pe Realitateafinanciara.ro
