Redăm în continuare textul scrisorii:
„La data de 31 ianuarie 2017 Guvernul României a adoptat Ordonanța de urgență nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial nr. 92/01.02.2017.
Având în vedere prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţia României potrivit cărora Guvernul poate adopta Ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,
Constatând faptul că Guvernul a adoptat acest act normativ cu o zi înainte de începerea sesiunii ordinare a Parlamentului, ceea ce pune în discuție însăși necesitatea acestui demers,
Reținând incidența dispozițiilor Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii ce conferă acestei autorităţi, în calitatea sa de garant al independenței justiției, competența de a aviza proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorităţii judecătoreşti,
Observând că, în cadrul procesului decizional de adoptare a Ordonanţei de urgenţă menţionate, Consiliul Superior al Magistraturii a fost eliminat,
Văzând că acest act normativ a fost adoptat şi cu ignorarea opiniilor profesionale exprimate anterior în cadrul sistemului judiciar,
Luând în considerare efectele profund negative pe care această Ordonanță de urgență le produce asupra funcţionării statului de drept şi, implicit asupra eforturilor depuse de România în domeniul combaterii fenomenului corupţiei şi asigurării integrității funcției publice,
Vă solicit abrogarea Ordonanței de urgență nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.”
Ordonanța de urgență privind modificarea Codului penal și Codului de procedură penală a fost publicată în Monitorul Oficial în noaptea de marți spre miercuri.
În textul ordonanței de urgență se prevede, referitor la abuzul în serviciu, că răspunderea penală intervine doar în cazul unei pagube materiale de peste 200.000 de lei.
"Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cu știință, îndeplinește un act prin încălcarea unor dispoziții exprese dintr-o lege, o ordonanță sau o ordonanță de urgență a Guvernului sau nu îndeplinește un act prevăzut de dispozițiile exprese dintr-o lege, o ordonanță sau o ordonanță de urgență a Guvernului și prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 de lei ori o vătămare gravă, certă și efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, astfel cum sunt prevăzute și garantate de legile în vigoare, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă", se arată în documentul citat.
Ordonanța de urgență mai prevede că aceste dispoziții nu se aplică "în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative".
Referitor la infracțiunea de favorizare a făptuitorului, actul normativ stabilește că aceasta nu se pedepsește dacă este săvârșită "de un membru al familiei sau afin până la gradul II", dar nici "în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative".
Prin ordonanța de urgență este abrogat articolul 298 din Codul penal, care sancționa infracțiunea de neglijență în serviciu.
Este modificat, totodată, primul alineat al articolului 301 din Codul penal referitor la conflictul de interese, fiind exclusă răspunderea penală dacă beneficiarii infracțiunii sunt "persoanele cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură". În noua formă, alineatul prevede că "fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obținut, direct sau indirect, foloase patrimoniale pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică".
În text se precizează că modificările aduse Codului penal intră în vigoare la 10 zile de la data publicării în Monitorul Oficial.
Guvernul a adoptat, în ședința de marți, o ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Codului penal și a Codului de procedură penală.
"Cel de-al treilea act normativ pe care l-am adoptat astăzi este vorba de Ordonanța de urgență pentru modificarea și completarea Legii 296 Cod penal și a Legii 135 Cod de procedură penală. Practic, prin această ordonanță de urgență, (...) am pus în concordanță deciziile Curții Constituționale care (...) trebuiau să fie implementate fie de către Guvern, fie de către Parlament", a declarat ministrul Justiției, Florin Iordache, la Palatul Victoria.
Întrebat în ce mod modifică această ordonanță infracțiunea de abuz în serviciu, Iordache a răspuns: "Acea plângere prealabilă pe care societatea civilă sau simplii cetățeni au invocat-o a fost eliminată și abuzul în serviciu a fost pus în concordanță cu decizia Curții".
Ministrul Justiției a spus că, potrivit actului normativ, abuzul în serviciu cu un prejudiciu de sub 200.000 de lei nu va mai fi sancționat penal.
"Nu este sancționat penal. Deci, ce este sub 200.000 de lei, paguba se recuperează și nu mai este sancționat penal. Asta ne-a recomandat și Curtea, să stabilim un cuantum. Ținând cont de condițiile agravante, am considerat că această limită este o limită rezonabilă, pentru că instanța putea să considere 400.000, putea să considere 1.000.000. Dacă vă uitați în Codul penal, putea să considere 2.000.000 de euro și atunci, în aceste condiții, am stabilit această sumă de 200.000 de lei. Ceea ce este foarte important, pentru că în comunicarea publică a apărut că dezincriminăm abuzul în serviciu... Nu, l-am reglementat mai bine și l-am pus în concordanță cu decizia Curții", a precizat Iordache.
Ministrul Justiției a mai spus că în OUG sunt modificări și în ceea ce privește instituția denunțătorului.
"Este făcută o modificare și o mai mare clarificare, astfel încât în șase luni de zile faptele rămân, pentru că aici era problema, dacă faptele rămân sau nu rămân. Faptele rămân în continuare, în schimb am precizat foarte clar ce înseamnă cele șase luni", a adăugat Iordache.
