"Președintele României este indignat de acțiunea din această dimineață a Avocatului Poporului, o acțiune cu un unic beneficiar. În același timp, președintele României este surprins de rapiditatea cu care Avocatul Poporului dorește să devină util noii majorități politice printr-un demers care apără dreptul persoanelor condamnate penal de a ne conduce", a afirmat Dobrovolschi la Palatul Cotroceni, potrivit Agerpres.
Ea a precizat că în 2001 România se afla în plin proces de integrare în UE și NATO, iar la acel moment a fost adoptată legea prin care persoanele condamnate penal nu mai aveau dreptul să fie miniștri, respectiv prim-miniștri.
"În 16 ani, nimeni, niciodată, nu a considerat că este o problemă acest criteriu de moralitate pentru viața politică din România. În 16 ani, Avocatul Poporului, indiferent de numele persoanei care a ocupat această funcție, nu a considerat că textul legii reprezintă probleme pentru drepturile și libertățile cetățenești, drept urmare această lege, în acest interval lung, nu a fost contestată, pentru că până la urmă este interesul tuturor ca societatea să fie condusă de persoane integre", a arătat Dobrovolschi.
Purtătorul de cuvânt al șefului statului a făcut referire la câteva texte din Constituție, respectiv articolul 58, alineatul 1, privind rolul Avocatului Poporului, care prevede că este acela de a apăra drepturile și libertățile persoanelor fizice.
"Strădaniile unei persoane condamnate penal de a deveni premier nu intră în agenda Avocatului Poporului, nu ar trebui să se afle printre obiectivele Avocatului Poporului", a subliniat Dobrovolschi.
De asemenea, ea a precizat că articolul 16, alineatul 3 din Legea fundamentală prevede că funcțiile și demnitățile publice se exercită în condițiile legii.
"Cu alte cuvinte, nu trebuie să fii un expert în chestiuni de legislație ca să înțelegi că Legea fundamentală vorbește și despre alte criterii prin care o persoană poate să ajungă să ocupe o astfel de demnitate, chiar indică și recomandă legiuitorului să stabilească astfel de criterii", a spus Dobrovolschi.
Dobrovolschi a precizat și că prin acțiunea Avocatului Poporului "se poate deschide poarta condamnaților penali să conducă, să dețină funcții înalte în stat".
"Președintele României trage un semnal de alarmă, pentru că toți românii trebuie să înțeleagă cât de periculos este un astfel de demers. Practic, prin demersul Avocatului Poporului se poate deschide poarta condamnaților penali să ajungă să ne conducă, să ocupe funcții înalte în stat", a menționat ea.
Purtătorul de cuvânt al șefului statului a arătat că rolul președintelui Iohannis este să atragă atenția atunci când există semnale negative în spațiul public.
"Este rolul președintelui să vegheze la respectarea Constituției și la modul în care interacționează instituțiile statului. Sub aspectul respectării drepturilor și libertăților cetățenești se pot ascunde astfel de demersuri, care au în spatele lor un beneficiar unic. Este clar că nu este scopul principal acela de a clarifica un text al Constituției, care a fost clar timp de 16 ani, ci cu totul alte interese", a mai spus Dobrovolschi.
Întrebată dacă Avocatul Poporului ar trebui să-și dea demisia după acest gest, Mădălina Dobrovolschi a răspuns că acesta "trebuie să asculte cu foarte multă atenție mesajul venit din partea președintelui României și să analizeze toate argumentele pe care le-am adus în spațiul public din acest punct de vedere".
Avocatul Poporului a sesizat direct Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului 2 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului și a ministerelor, conform căruia pot fi membri ai Executivului persoanele care nu au suferit condamnări penale și nu se găsesc în situație de incompatibilitate.
Potrivit unui comunicat transmis, joi, de Avocatul Poporului, "prevederile art. 2 din Legea nr. 90/2001 încalcă principiul echilibrului puterilor în stat, nu întrunesc cerințele constituționale de previzibilitate și proporționalitate a legii și nu permit recunoașterea dreptului la diferență pentru ocuparea, în condiții de egalitate și fără restricții nerezonabile, a unei funcții ce implică exercițiul autorității de stat".
