Sesizarea este semnată de 66 de deputaţi. Astfel, deputaţii PNL reclamă încălcarea principiului bicameralismului, amintind de decizii ale CCR. Ei evidenţiază că la momentul înregistrării, legea conţinea 89 de entităţi economice care fac parte din Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, iar la Senat numărul acestora a fost redus la 23, cu motivarea că numai acestea îndeplinesc criteriile pentru participarea la FSDI, Camera Deputaţilor reînscriind încă 10, din care patru - Complexul Energetic Oltenia, Compania Naţională de Căi Ferate, Compania Naţională de Radiocomunicaţii şi Aeroportul Internaţional 'Traian Vuia' Timişoara - au fost adăugate fără ca acestea să fi existat în forma iniţială a propunerii legislative şi fără a fi propuse sau discutate în prima cameră sesizată.
"Pe cale de consecinţă, intervenţia legislativă realizată în camera decizională, Camera Deputaţilor, se îndepărtează în mod vădit de scopul originar avut în vedere de autorii iniţiativei legislative, cu consecinţa încălcării primului element constitutiv al principiului bicameralismului", se arată în sesizare.
De asemenea, semnatarii consideră că o altă încălcare a principiului bicameralismului este creşterea aportului la capitalul FSDI la valoarea de 9.000.000.000 lei, care a fost discutată numai în Camera Deputaţilor, precizând că aceasta este o diferenţă majoră de conţinut între formele adoptate de cele două camere. Deputaţii PNL subliniază că forma adoptată de Senat diferă de cea a Camerei Deputaţilor prin numărul de entităţi economice ale căror pachete de acţiuni constituie Fondul, respectiv de la 23 la 33.
Liberalii solicită, în acest context, CCR să constate că legea este neconstituţională în integralitatea ei. Semnatarii mai reclamă şi încălcarea principiului separaţiei şi echilibrului puterilor şi a altor articole din Constituţie potrivit cărora "cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări", "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării", "Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor".
