În Europa de Est, valorile liberale au fost ameninţate în 2017, guvernele din ţări precum Ungaria, Polonia şi România adoptând măsuri menite să împiedice principiile democratice, inclusiv eforturile anticorupţie, libertatea presei şi statul de drept, scrie New York Times.
În România, protestatarii şi politicienii se pregătesc pentru o perioadă tensionată în ianuarie, la aproape un an după ce sute de mii de oameni au ieşit în stradă pentru a se opune măsurilor guvernamentale de relaxare a sancţiunilor pentru corupţie. La 20 decembrie, Senatul României a adoptat o legislaţie despre care criticii spun că va slăbi independenţa sistemului judiciar. Camera inferioară a ţării aprobase anterior modificările.
Ei aşteaptă acum promulgarea legilor de către preşedintele Klaus Iohannis, care a criticat îndelung eforturile de a slăbi lupta împotriva corupţiei. Iohannis are 20 de zile să semneze măsurile sau să-şi exercite dreptul de veto şi să le trimită înapoi în Parlament. "Dacă cineva îşi imaginează că nu vor avea consecinţe, înseamnă că au căzut pur şi simplu de pe lună", a declarat el reporterilor, în 20 decembrie, notează publicaţia.
Măsurile ar limita independenţa magistraţilor şi ar institui o unitate specială care să investigheze potenţialele infracţiuni comise de aceştia. Magistraţii au organizat proteste tăcute în faţa instanţelor din întreaga ţară pentru a se opune măsurilor.
De asemenea, parlamentarii din partidul de guvernământ au lansat în 26 decembrie un proiect de lege care propune modificări ale Codului penal al României şi care, printre altele, nu va mai pedepsi abuzurile în serviciu în care daunele financiare sunt mai mici de 200.000 de euro (aproximativ 240.000 de dolari). Joi, iniţiatorul proiectului de lege a anunţat că retrage propunerea, dar a spus că unele dintre dispoziţiile sale ar putea fi încă adoptate ca amendamente la codul penal.
Măsurile, dacă ar fi adoptate, ar slăbi semnificativ lupta împotriva corupţiei.
