Tribunalul București a decis, pentru prima dată, achitarea sa în martie 2023, pentru că „FAPTA NU EXISTĂ”. Decizia din martie o confirma pe cea din 2018, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit căreia “nu există nicio legătură între atribuțiile de serviciu ale ministrului și fapta de ucidere din culpă”, scrie umpmv.eu.
Gabriel Oprea, achitat definitiv în cazul tragicului accident din 2015 în care un polițist și-a pierdut viața
Cele mai importante aspecte ale Deciziei Penale nr. 1308/A din data de 26.07.2023, în dosarul nr. 33627/3/2018:
Deosebit de relevante sunt și cele statuate de către judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casație și Justiție prin încheiere nr. 348 din data de 08.06.2018 în dosarul nr. 1148/1/2018/a1, când a examinat competența Înaltei Curți de Casație și Justiție prin raportare la cerința prevăzută de art. 48 alin.(1) lit. a) din Codul de procedură penală. În considerentele încheierii amintite s-a reținut, în esență, că printre atribuțiile de serviciu ale lui Gabriel Oprea, ce deținea funcția de ministru al afacerilor interne și calitatea de senator, circumscrise prevederilor art. 7 alin.(1) și alin. (3)-(5) din Ordonanța de Urgență nr. 30/2007 din 25 aprilie 2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările ulterioare publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 8 noiembrie 2016 și art. 1, 9, 10, 35 și 42 alin. (1) din Legea nr. 96/1996 din 21 aprilie 2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, cu modificările ulterioare, publicat în Monitorul Oficial nr. 380 din 3 mai 2006, nu se regăsesc și atribuțiile efective de conducere a autoturismului (se afla în autoturism ca persoană transportată, ca urmare a funcției și calității deținute), precum nici cele concrete, de însoțire a autoturismului în care se afla, de către un dispozitiv în coloană (respectiv stabilirea directă, de o manieră efectivă a componenței numerice și individuale a persoanelor, felul de alcătuire al dispozitivului, amplasarea concretă în cadrul dispozitivului, chiar desemnarea nominală a polițistului rutier Gigină Bogdan-Cosmin, indicarea concretă a vitezei de deplasare și traseele de urmat), neexistând așadar un raport direct între exercitarea atribuțiilor de serviciu și fapta pretins a fi comisă de către acesta, respectiv aceea de ucidere din culpă a polițistului rutier Gigină Bogdan-Cosmin, în condițiile în care așa cum se reține în rechizitoriu în mod constant, moartea acestuia a survenit într-un accident rutier.
S-a constatat, prin raportare la reglementările atribuțiilor de serviciu, ce decurg din funcția de ministru al afacerilor interne și din calitatea de senator, deținute de Gabriel Oprea, că nu există situații prevăzute ca în exercitarea lor să poată cauza moartea persoanelor, așa încât nu există nicio legătură, respectiv un raport direct între exercitarea lor cu fapta de a ucide, având ca rezultat producerea suprimării vieții, din culpă, a victimei Gigină Bogdan-Cosmin (fila 306 din dosarul nr. 1148/1/2018/a1 al ÎCCJ).
În contextul arătat, în care s-a pronunțat o soluție de clasare față de Gabriel Oprea, sub aspectul comiterii infracțiunii de abuz în serviciu, ceea ce trebuie analizat este dacă, în concret, Gabriel Oprea, în data de 20.10.2015 și, mai cu seamă, în contextul deplasării soldate cu accidentul rutier ce a produs moartea victimei Gigină Bogdan-Cosmin a avut o contribuție directă la stabilirea de o manieră efectivă a componenței numerice și individuale a persoanelor dispozitivului de însoțire, felul de alcătuire al dispozitivului, amplasarea concretă în cadrul dispozitivului, chiar desemnarea nominală a polițistului rutier Gigină Bogdan-Cosmin, indicarea concretă a vitezei de deplasare și traseele de urmat.
Analizând din această perspectivă probele administrate în cauză, atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul cercetării judecătorești, Curtea a constatat că nu a existat o acțiune, o conduită, o faptă a lui Gabriel Oprea de stabilire a dispozitivului de însoțire (alcătuire, componență nominală, amplasare concretă), de indicare concretă a vitezei de deplasare ori a traseelor de urmat.
Prin urmare, se constată că nu există nicio probă care să dovedească faptul că Gabriel Oprea, în data de 20.10.2015, în contextul deplasării soldate cu accidentul rutier ce a produs moartea victimei Gigină Bogdan-Cosmin a avut vreo contribuție la stabilirea de o manieră efectivă a componenței numerice și individuale a persoanelor dispozitivului de însoțire, felul de alcătuire al dispozitivului, amplasarea concretă în cadrul dispozitivului, chiar desemnarea nominală a polițistului rutier Gigină Bogdan-Cosmin, indicarea concretă a vitezei de deplasare și traseele de urmat.
Așadar, neexistând în realitatea obiectivă o conduită concretă a lui Gabriel Oprea care să se circumscrie ipotezei ilicite prevăzute de norma de incriminare a art. 192 alin. 2 C.pen., este inutilă analiza din perspectiva raportului de cauzalitate între acțiunea imputată lui Gabriel Oprea prin actul de sesizare și producerea accidentului rutier soldat cu decesul victimei Gigină Bogdan-Cosmin, deși un astfel de examen a fost efectuat în mod detaliat de către instanța de fond și a fost criticat în motivele de apel de către Ministerul Public (teoria echivalenței condițiilor și aspectele vizând teza monistă ori teza pluralistă, respectiv teoria imputării obiective a rezultatului).
Ca atare, față de toate cele expuse, Curtea constată că soluția de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. a C.proc.pen. a lui Gabriel Oprea sub aspectul comiterii infracțiunii de ucidere din culpă prevăzută de art. 192 alin. 2 C.pen. este fondată, însă nu pentru motivele expuse de instanța de fond, ci pentru considerentele expuse de către instanța de apel.
Gabriel Oprea: “Acest dosar a fost închis după aproape 8 ani lungi de procese, de acuzații lipsite de orice fundament, de atacuri la persoană, la familie, ofense și umilințe aruncate public, sistematic, asupra unui om nevinovat. 8 ani în care nimeni nu a luat în seamă adevărul, care trebuie să primeze întotdeauna când vine vorba de justiție.
In 2015, UNPR avea 500.000 de membri, iar ținta era dublarea acestei cifre. Un sondaj realizat de IRES în luna august, preluat de Realitatea TV, DC News, Adevărul etc., arăta că 45% din români considerau că activitatea mea în funcţia de premier interimar a fost una bună, iar 5%, că a fost foarte bună. În același timp, 48% considerau că activitatea ca ministru şi vicepremier a fost bună, iar 5% o cotau drept foarte bună. Practic, președintele UNPR se bucura de aprecierea a 50% dintre români ca premier interimar și de 53% ca vicepremier și ministru al afacerilor interne. În același timp, partidul se afla la peste 12%. Așa stăteau lucrurile în august 2015.
Apoi, în octombrie, o tragedie fără margini a spulberat viața unui polițist și m-a aruncat într-o vâltoare în care nu aveam ce să caut și care a schimbat totul. Tot ce construisem până în acea zi a fost uitat subit și am fost transformat, peste noapte, în “criminal”. Am demisionat din toate funcțiile și m-am pus la dispoziția justiției.
Au fost 8 ani grei, dar am crezut cu toată forța că adevărul învinge și am mers pe drumul meu, cu credință în Dumnezeu.
Nimic adevărat în acuzațiile absurde care mi-au fost aduse.
Au fost dosare politice.
Justiția a făcut dreptate”.
