“Am spus în nenumărate rânduri că, din toate punctele de vedere, facilitatea de la Deveselu este strict defensivă, este în deplină consonanţă şi respectă prevederile legislaţiei internaţionale, este în acord cu arhitectura de securitate pe care NATO o afirmă şi o confirmă şi o reconfirmă de la summitul de la Lisabona până în prezent. (...) Faptul că uneori este prezentată găzduirea de către România a acestei facilităţi ca un element ce ne transformă într-o ţintă e regretabil. Este evident că dacă ţinem cont de toate aceste precizări pe care le-am făcut în nenumărate rânduri este nefundamentat să existe o asemenea percepţie, dar dacă este să devenim ţintă pentru că ne consolidăm securitatea, cred că e preferabil să fim ţintă fără a ne consolida securitatea”, a declarat ministrul Apărării, Mihnea Motoc, într-un interviu acordat agenţiei de presă MEDIAFAX.
Ministrul Apărării a declarat că perspectiva modificării scutului antirachetă într-un sistem ofensiv nu poate fi luată în considerare sub nicio formă şi a vorbit despre măsurile aeriene şi navale ale NATO de la Marea Neagră, brigada multinaţională NATO de la Craiova, dar şi despre înzestrarea Armatei Române. Redăm interviul acordat agenţiei MEDIAFAX de ministrul Apărării, Mihnea Motoc.
Reporter: Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Alianţa Nord-Atlantică va consolida prezenţa militară în regiunea Mării Negre, prin brigada multinaţională din România şi prin măsuri aeriene şi navale, scopul fiind contracararea acţiunilor agresive ale Rusiei. Este Rusia în acest moment o ameninţare pentru NATO, în general, şi pentru România, în particular?
Mihnea Motoc: În primul rând aş vedea ca important aici şi ca factor motivator al măsurilor privind constituirea unei prezenţe aliate avansate în sudul flancului estic, la Marea Neagră, despre care amintea din nou secretarul general al NATO săptămâna trecută, aş vedea aceste măsuri în relaţie cu ansamblul climatului de securitate din zona lărgită a Mării Negre, climat care este foarte deosebit faţă de cel pe care îl ştiam, îl vedeam până în 2014, climat care s-a schimbat, s-a deteriorat pe fondul unor acţiuni întreprinse de Rusia începând cu anexarea ilegală a Crimeei şi continuând cu instabilitatea care se înregistrează şi în prezent în estul Ucrainei, dar şi constând într-o acumulare militară evidentă în peninsula Crimeea, în Marea Neagră. Flota Mării Negre a Rusiei a sporit considerabil atât din punct de vedere al capabilităţilor navale cât şi al celor aeriene de sprijin. De asemenea, vedem că Marea Neagră, peninsula Crimeea devin un fel de platformă pentru proiectarea forţei la distanţă de către Rusia cu obiectiv principal Mediterana de Est. Deci nu există o consacrare doctrinară sau politică a faptului că Rusia constituie o ameninţare pentru alianţă, implicit nici pentru România, dar aceste măsuri sunt un răspuns la un mediu de securitate deteriorat pe fondul acţiunilor Rusiei. Aceasta nu înseamnă că suntem închişi faţă de perspectiva reluării dialogului cu Rusia. S-a consemnat foarte precis acest lucru şi la summitul de la Varşovia şi în reuniuni politice ulterioare. Este necesar să se întrunească o serie de condiţii pentru restabilirea acestui dialog la parametrii la care era înainte de 2014, condiţii care ţin de respectarea legalităţii internaţionale. Evident că nu ne raportăm nici noi, România, nici NATO la aceste fenomene strict militar, e vorba doar de un răspuns, o gestionare militară a situaţiei, ci evident rămâne extrem de important factorul politico-diplomatic, calea negocierilor, care sunt urmate în continuare.
