Întrebat cine reprezintă ţara noastră la Consiliul Uniunii Europene, a cărei preşedinţie o deţine, de la 1 ianuarie, Meleşcanu a declarat: "Răspunsul tehnic este dat de două decizii ale Curţii Constituţionale, de pe vremea preşedintelui Traian Băsescu când s-a decis (...) două decizii ale Curţii Constituţionale potrivit cărora la Consiliul European merge preşedintele României. În cazul în care sunt probleme de tip economic şi financiar poate să meargă primul ministru. În ambele cazuri însă este nevoie să existe un mandat din partea Parlamentului atunci când se vine cu propuneri sau cu poziţii noi în politica externă a României".
Şeful diplomaţiei române a spus că "instituţia care cu adevărat angajează România în materie de politică externă este Parlamentul României, unde prin prezentarea programului de guvernare se adoptă în mod legitim propunerile şi direcţiile de acţiune ale României în relaţie cu Uniunea Europeană".
Întrebat de tensiunile interne din timpul mandatului preşedinţiei române, Meleşcanu a spus că există o propunere privind căreia astfel de dispute nu trebuie să devină subiect legat de rolul pe care ţara noastră îl va îndeplini la Consiliul Uniunii Europene.
"La ultimele negocieri, consultări politice care au avut loc anul trecut, preşedintele Călin Popescu-Tăriceanu a făcut o propunere privind acceptarea unui moratoriu pe perioada preşedinţiei, în care disputele interne care există să nu devină subiecte ale prezenţei României în calitate de preşedinte al Consiliului Uniunii Europene", a afirmat Meleşcanu.
