”Răspunsul e foarte simplu: pentru că am știut că pot face o diferență între ce s-a întâmplat în turul doi față de turul unu. Nu am acceptat-o ca pe o onoare. Sunt un om care a avut conștiința clară că pot să îi ajut, în condițiile legale, după turul unu, pe români să voteze. Și am reușit. Față de turul unu, în același cadru, au votat peste 250.000 de români în plus, față de turul unu (...) Îmi cer scuze și pentru cei care au stat în ploaie, dar a fost o vreme foarte proastă, cel puțin, la Paris, dar dumneavoastră puneți în balanță 250.000 de voturi în plus și 5- 10.000 de români care au rămas pe afară (...) Dacă vrem să discutăm serios, trebuie să discutăm, pornind de la lucrurile esențiale care sunt legate de modul în care legea electorală a fost făcută în 2004, când diaspora era relativ mică (...) Faptul că dispoziițiile legii sunt atât de depășite, pot să reprezinte foarte bine explicația pentru ce s-a întâmplat acolo”, a afirmat Teodor Meleșcanu.
Întrebat, însă, cum vede declarația preşedintelui Curţii Supreme, Livia Stanciu, care a afirmat că "strict pe lege, se putea da o OUG, pentru secțiile din străinătate” și, în consecință, de ce nu s-a acordat această OUG, pentru suplimentarea numărului de secții de votare, Meleșcanu a răspuns:
”Eu citesc corect și dânsa a mai adăugat trei cuvinte magice: 'în sensul strict al legii'. Trebuie să ții seama și de angajamentele internaționale, pe care și le-a asumat România (...) Aici a fost problema unei posible contestări a regulilor. MAE a avut poziția pe care v-a prezentat-o Titus Corlățean și eu nu am făcut decât să stau pe același loc”, a adăugat Meleșcanu.
În acest context, Meleșcanu a explicat că aceleași prevederi legale nu au permis introducerea mai multor birouri, în cadrul secțiilor de votare.
”Pentru același lucru, prevederile legii nu permiteau. Am cerut și nici măcar să schimbăm adresa nu a fost posibil. Vă aduc hârtiile să le citiți dumneavoastră. Prevederile legii sunt foarte clare: turul doi al alegerilor prezidențiale nu se poate organiza decât în aceleași secții de votare, cu aceleași birouri și cu aceiași oameni. Am avut doar posibilitatea să îi înlocuim pe cei care, dintr-un motiv sau altul, nu s-au putut prezenta. Numărul cabinelor și ștampilelor s-a suplimentat (...) toate acestea au fost lucruri care s-au putut întâmpla în interiorul legii”, a mai spus fostul ministru de Externe.
Pe de altă parte, întrebat de ce nu au fost luate măsuri, în condițiile în care au existat, încă din august, șapte cereri oficiale ale consulatelor României, privind îmbunătățirea condițiilor de votare, având în vedere numărul mult mai mare de români care se estima că o fie înregistrat la alegerile prezidențiale, din 2 și 16 noiembrie, Meleșcanu a răspuns:
”Întrebarea nu mi-o puteți adresa mie. Singura explicație pe care pot să o dau este că evaluarea nu s-a bazat pe cifre reale sau pe ce ar putea să fie cifre reale, din informările ambasadelor. Cred că s-a subevaluat ceea ce ambasadorii au spus. Din punctul meu de vedere, ambasadorii cunosc cel mai bine situația, dintr-o țară sau alta, eu nu le-aș subevaluat aceste cereri”, a spus Meleșcanu.
Mai departe, fostul ministru de Externe a afirmat că l-a informat pe premierul Victor Ponta despre situația din diaspora și că preocuparea strictă, în adoptarea măsurilor pentru fludizarea prezenței la vot, a fost respectarea legii, pentru a nu se crea condiții de invalidare a alegerilor.
”Am avut discuții, am informat despre ceea ce se considera la ambasade. Preocuparea a fost strictă de respectarea legii și de a nu cumva prin schimbarea regulilor în timpul jocului, să se creeze condiții de invalidare a alegerilor. Tot ce se întâmplă cu alegerile în străinătate este un lucru care nu a interesat niciodată, în ultimii ani, partidele ori din nepasare, ori din iresponsabilitatea, ori poate chiar din frică. În mod evident, prevederile legii nu mai corespundeau realităților, de astăzi, din diaspora (...) Singura problemă a fost cea de legalitate, pentru a nu crea condiții de invalidare a turului doi al alegerilor prezidențiale și BEC putea să invalideze (...) Da, i-am spus foarte clar (premierului) că voi face tot ce îmi stă în putință, numai că există anumite limite. Dânsul mi-a zis că pot să fac ce vreau, dar să nu creez condiții de invalidare a legii. 'Asta înseamnă și secții de votare în plus?' Mi-a răspuns da", a detaliat Teodor Meleșcanu.
În ceea ce privește apariția, în spațiul public, a informațiilor potrivit cărora votul din diaspora ar fi fost blocat în mod voit, Meleșcanu a precizat că "lucrurile s-au întâmplat așa", însă că nu poate afirma dacă respectivii oameni, care "au venit să voteze cu autobuzele", "au venit cu rea-credință sau cu bună-credință", pentru a-și exercita dreptul de vot.
”Pentru că lucrurile s-au întâmplat așa, în realitate, dar asta nu înseamnă că poți să bănuiești de rea-credință pe cei care au venit, pentru că au venit la mai multe secții de votare (...) Au venit oamenii să voteze cu autobuzele, dar nu poți să spui dacă au venit cu rea-credință sau cu bună-credință, de a-și exercita dreptul de vot, de aceea nu mi-am permis să deschid o asemenea discuție. Nici nu mi-am permis să discut acest subiect, deși am avut o cerere din partea sindicatului MAE, pentru agresiuni verbale, fizice, cu certificate sanitare, dar nu am deschis acest subiect. Nu pot să știu dacă cineva e de bună-credință sau nu”, a declarat Teodor Meleșcanu.
Întrebat cum vede imaginile de la Torino și Paris, în care românii apăreau întinși pe jos, după ce ce ar fi fost agresați de forțele de ordine ale respectivelor orașe europene, Meleșcanu a precizat că "nicio imagine nu arată altceva decât că forțele de ordine s-au preocupat de protejarea ambasadei și a personalului”.
”Încă o dată: nimic nu poate scuza statul la coadă, la fel ca violențele și agresiunea. Trebuie să înțelegem lucrurile foarte clar, atunci când este vorba de ordinea publică, de acolo, se lucrează după regulile lor. În ceea ce privește securitatea și ordinea publică, sigurul care putea adopta decizia era și este prefectul de Paris, tot așa cum ne-am aștepta ca în cazul în care am avea probleme, la București, forțele de ordine să asigure integritatea sediilor. Nu a cerut nimeni ajutorul jandarmeriei franceze, doar s-a informat că vor avea loc alegeri, că se era așteptată multă lume. Jandarmii au venit de dimineață, au instalat garduri, vorbim de turul al doilea, și au stat fără să facă niciun fel de probleme, asigurându-se ca lucrurile să se desfășoare normal. În momentul în care au început violențele, au intervenit. La Paris, ordinea publică e apanajaul prefectului și el ia toate măsurile necesare. Dar, orice s-ar întâmpla între noi, nu trebuie să ajungem la violență. Este singura manifestare care nu poate fi acceptată”, a mai spus Meleșcanu.
