"Ministerul român al Afacerilor Externe a fost informat de către Ministerul ungar al Afacerilor Externe cu privire la această intenţie cu puţin timp înainte de a fi anunţată public.
MAE a informat în timp util, de urgenţă, factorii de decizie competenți din România în legătură cu această situaţie.
Ministerul Afacerilor Externe consideră că ridicarea unui gard între două state membre ale Uniunii Europene şi care sunt parteneri strategici nu este un gest corect din punct de vedere politic, în conformitate cu spiritul european. Această poziţie a fost deja comunicată părţii ungare", a precizat MAE în cadrul unui comunicat de presă.
Anunț de ultimă ora al ministrului ungar de Externe: Ridicăm gard și la granița cu România!
Ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a anunţat că Executivul din care face parte a decis începerea unor lucrări pregătitoare pentru ridicarea unui gard şi la graniţa cu România. Szijjarto a explicat că măsura se va lua dacă vor exista schimbări în rutele pe care le folosesc refugiaţii.
''Am luat decizia de a începe lucrările pregătitoare pentru construirea unui gard începând de la granița ungaro-sârbo-română pe o lungime rezonabilă, în eventualitatea mutării presiunii migraționiste în direcția României'', a spus șeful diplomației ungare, într-o conferință de presă.
Anunțul ministrului ungar vine după ce Ungaria a închis granița cu Serbia și a impus noi măsuri prin care să limiteze numărul de refugiați.
Astfel, cei care vor trece ilegal frontiera riscă până la 5 ani de închisoare, potrivit noilor măsuri la cinci ani.
Germania susține Comisia UE: Reduceri de fonduri pentru țările ce resping cotele de refugiați
Pe de altă parte, Berlinul a anunțat, prin vocea ministrului de Interne, că statele care nu acceptă cote obligatorii de refugiați ar trebui să fie sancționate. În acest sens, oficialul german a amintit că țările care resping schema de relocare propusă de Comisia Europeană sunt beneficiare de fonduri structurale. România, Ungaria, Cehia și Slovacia s-au opus, luni seară, în Consiliul Justiție și Afaceri Interne, impunerii de cote obligatorii de refugiați pentru statele membre.
Ministrul german de Interne, Thomas de Maiziere crede că UE trebuie să pună presiune pe statele membre care nu acceptă cotele obligatorii de refugiați.
"Cred că trebuie să vorbim despre mijloace de presiune", a declarat el la postul de televiziune german ZDF. Țările care refuză repartizarea refugiaților stabilită conform cotelor sunt țări care primesc numeroase fonduri structurale. Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker "a sugerat că ar trebui să analizăm dacă aceste țări ar trebui să primească mai puține fonduri structurale, și sunt de acord"", a spus oficialul german.
"Cred, prin urmare, că trebuie să discutăm despre modalități de exercitare a presiunii", a spus Maiziere într-un interviu pentru ZDF.
Cotroceniul răspunde Germaniei: Ideea de sancțiuni sau presiuni într-o negociere e surprinzătoare
Miniştrii Justiţiei şi Afacerilor Interne (JAI), reuniţi luni la Bruxelles, nu au reuşit să adopte o decizie privind planul Comisiei Europene de a repartiza 120.000 de refugiaţi, în urma opoziţiei ferme a Ungariei, României, Cehiei şi Slovaciei, însă o nouă reuniune va avea loc la 8 octombrie, scrie Mediafax.
Ministrul luxemburghez de Externe, Jean Asselborn, care a prezidat reuniunea de luni, a declarat presei că "nu toată lumea este la bord", relatează publicaţia electronică EUObserver. Pe lângă opoziţia fermă a Ungariei, României, Cehiei şi Slovaciei, Polonia ar avea o poziţie ezitantă, potrivit unei surse europene, în timp ce Letonia, care nu a trimis un ministru la reuniune, ar fi de asemenea împotrivă.
Concluziile reuniunii, redactate de preşedinţia luxemburgheză a UE, arată că "toate statele membre îşi confirmă disponibilitatea de a participa" la schema de repartizare, o formulare care a generat confuzie, însă potrivit unei alte surse europene, francezii i-au convins pe ceilalţi miniştri că "disponibilitate" înseamnă "voluntar".
Asselborn a afirmat însă că "este prea devreme pentru a adopta o decizie astăzi (luni-n.r.)" despre cum pot fi ajutate miile de persoane care îşi riscă vieţile pentru a ajunge în Uniunea Europeană. El a precizat că planul Comisiei este "o bază pentru un acord" care urmează să fie adoptat în octombrie. "Procedurile trebuie respectate", a subliniat el.
Următorul pas este demararea discuţiilor la nivelul grupului de lucru din Consiliu, care reprezintă statele membre UE. Astfel, trebuie stabilite detaliile pentru ca o decizie formală să poată fi luată la o reuniune a Consiliului JAI din Luxemburg, pe 8 octombrie. Dar o altă reuniune a miniştrilor ar putea fi convocată până la sfârşitul lunii, în urma deciziilor luate de câteva state membre pentru a limita fluxul de imigranţi la frontiere.
