1. Preşedintele nu mai poate refuza numirea președintelui și vicepreședinților ICCJ, dar nici numirea procurorilor și judecătorilor simpli.
2. Toate actele legate de justiţie co-semnate de CSAT sau de serviciile de informaţii devin informaţii de interes public.
3. Magistrații sunt obligați ca în exercitarea atribuțiilor să se abțină de la manifestarea sau exprimarea defaimatoare la adresa celorlalte puteri ale statului. Adică nu mai pot critica Guvernul sau Parlamentul.
4. Procurorii nu mai sunt independenţi, ci îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea minsitrului Justiţiei. Asta după ce iniţial forma articolului era: "Procurorii numiţi de Preşedintele României se bucură de stabilitate şi sunt independenţi, în condiţiile legii", dar comisia a modificat forma, scoţând din articol "independenţa". Iată forma modificată: "Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei".
5. Magistratii nu pot fi colaboratori ai vreunui serviciu de informații, iar în această idee, trebuie să completeze anual o declarație pe proprie răspundere prin care să spună că nu sunt membri ai vreunui serviciu secret.
6. Serviciile secrete de informații sunt obligate să pună la dispoziția comisiilor de control parlamentare toate datele necesare despre magistrații care vor fi numiți în funcție. Concret, comisia de control a SRI și cea a SIE are prerogative în verificarea magistraţilor.
7. Un magistrat nu mai poate fi suspendat automat dacă este trimis în judecată, urmând ca aceaastă decizie să fie luată de plenul CSM care va analiza dacă s-a adus atingere profesiei, prin acuzațiile care i se aduc procurorului sau magistratului.
8. Statul se poate îndrepta împotriva magistratului care a cauzat prejudiciu prin eroare judiciară. Concret, după ce statul plătește prejudiciul unei persoane vătămate, tot statului "îi revine dreptul de a se îndrepta[ cu actiune în înstanță împotriva judecatorului sau procurorului care cu rea credinta sau neglijenta a savarsut eroarea judiciara cauzatoare de prejudicii.
9. Procurorii și judecătorii se pot pensiona mai devreme, dacă au împlinit 60 de ani și au între 20-25 de ani vechime, și nu cel puțin 25 cum prevede acum legislația.
10. Magistrații aflați la pensie sau în activitate, precum și soțul/soția și copiii în întreținere beneficiază gratuit de proteze, medicamente și asistență medicală toată viața.
11. Judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti şi personalul de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor sa fie evaluati psihologic la fiecare 5 ani, iar daca în urma evaluarii psihologice primesc calificativul "nerecomandabil", să fie obligati sa urmeze un program de consiliere psihologica cu o durata de cel mult 6 luni.
12. Pot ocupa funcții vacante de judecător sau procuror, fără concurs, persoanele care au ocupat minim 10 ani una dintre aceste funcții, dacă nu au fost sancționate disciplinar, au avut numai calificativul ”foarte bine” la toate evaluările şi și-au încetat activitatea din motive neimputabile.
â
