Cei care nu vor respecta legea vor fi sancţionaţi: persoanele fizice riscă amenzi între 100 şi 500 de lei, iar persoanele juridice pot fi amendaţi cu până la 15.000 de lei sau pot fi chiar obligaţi să închidă localul, dacă nu se află la prima abatere.
Ce amenzi sunt prevăzute
Pe de altă parte, la terasele aflate în aer liber, fumatul va fi permis, a precizat deputata PSD Aurelia Cristea, iniţiatoarea legii anti-fumat, la Realitatea TV. În ceea ce priveşte fumatul pe plajă, spre exemplu, aceasta a arătat că vor trebui stabilie anumite norme în acest sens. "Aş vrea să mulţumesc celor care au susţinut iniţiativa - şi nu sunt puţini -, iar societăţile medicale militează de ani întregi pentru această lege... Dar iată că abia acum am reuşit să o avem. E un pas mare în ceea ce priveşte protejarea sănătăţii tinerei generaţii", a declarat Cristea.
De asemenea, legea antifumat interzice fumatul în spaţiile de la locul de muncă şi în orice loc de joacă pentru copii, fie că este spaţiu închis sau în aer liber. Interdicţia se aplică şi în mijloacele de transport în comun, în unităţile sanitare, de învăţământ, precum şi cele destinate protecţiei şi asistenţei copilului, de stat şi private.
Sesizarea depusă la Curtea Constiuţională, semnată de 33 de senatori
33 de senatori depuseseră, pe 21 decembrie, la Curtea Constituţională contestaţia referitoare la legea care interzice fumatul în toate spaţiile publice închise, adoptată în 15 decembrie de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional. Semnatarii contestaţiei susţineau că raţiunea sesizării Curţii Constituţionale "nu vizează interzicerea fumatului în spaţiile publice, ci vizează definiţia «spaţiului public închis»". În documentul înaintat Curţii Constituţionale se preciza că prin definirea spaţiului public închis ca orice spaţiu destinat utilizării colective, indiferent de forma de proprietate, legea introduce o formă de discriminare.
Ce susţineau senatorii
Iniţiatorii sesizării susţineau, în documentul citat, că prin aplicarea legii antifumat se creează o discriminare între persoanele aflate în stare de detenţie în penitenciare de siguranţă şi cele aflate în tranzit într-un aeroport, cărora le este permis să fumeze într-un spaţiu public închis, şi ceilalţi cetăţeni fumători.