Cei 33 de senatori care au semnat contestarea depusă, luni, la CCR, susţin că raţiunea sesizării Curţii „nu vizează interzicerea fumatului în spaţiile publice, ci vizează definiţia <>, interzicerea fumatului în spaţiile private devenite prin efectul legii spaţii publice închise, a excepţiilor de la interdicţia de a fuma (celulele pentru deţinuţi din penitenciarele de maximă siguranţă şi zonele de tranzit din aeroporturi, în care sunt amenajate camere speciale -n.r.) şi a interzicerii vânzării la bucată a trabucurilor (ţigări de foi)", potrivit documentului înaintat CCR.
Documentului înaintat CCR precizează că prin definirea spaţiului public închis ca orice spaţiu destinat utilizării colective, indiferent de forma de proprietate, legea introduce o formă de discriminare.
Iniţiatorii sesizării mai susţin, în documentul citat, că prin aplicarea legii antifumat se creează o discriminare între persoanele aflate în stare de detenţie în penitenciare de siguranţă şi cele aflate în tranzit într-un aeroport, pe de-o parte şi ceilalţi cetăţeni fumători, pe de altă parte.
Potrivit unor surse politice, constestaţia legii antifumat depusă la CCR este semnată de senatori, de la toate partidele politice, în rândul cărora se numără, senatorul ALDE Cristiana Anghel, senatorul PNL Corneliu Dobritoiu, senatorul PSD Lucian Şova, senatorul UDMR Verestoy Attila, precum şi senatorul independent Alfred Laurenţiu Mihai.
Potrivit art.146 din Constituţie, CCR se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori.