Intrebat care este pozitia sa in privinta initiativei cetatenesti privind autonomia Tinutului Secuiesc, Attila Korodi a spus ca este momentul sa se discute "foarte deschis" despre protectia minoritatilor din Romania.
"O sa fie o procedura parlamentara. Eu cred ca este momentul in care probabil vom discuta foarte deschis despre instrumentele care le foloseste Romania pentru protectia minoritatilor", a raspuns liderul deputatilor UDMR.
"Noi nu am avut dezbateri, noi avem un proiect care a fost finalizat, care a fost mult dezbatut cu parteneri sociali si parteneri politici si acela inca nu este pe ordinea de zi. Cu privire la forma exacta, la textul acestei propuneri, o sa ne pozitionam cand se va discuta in grupurile UDMR", a mai spus el. Zece cetateni romani de etnie maghiara au initiat un proiect de lege pentru autonomia Tinutului Secuiesc. Initiativa legislativa a fost publicata in Monitorul Oficial nr.66 (Partea I), fiind insotita de avizul negativ al Consiliului Legislativ. Initiativa are nevoie de 100.000 de semnaturi din minimum zece judete pentru a fi depusa la Parlament si votata. Initiativa prevede infiintarea Tinutului Secuiesc ca si "comunitate autonoma cu personalitate juridica".
Teritoriul Tinutului Secuiesc ar urma sa cuprinda judetele Hargita si Covasna, precum si o parte din judetul Mures. Tinutul Secuiesc ar urma sa aiba autonomie administrativa si politica in raport cu statul roman, iar limba maghiara ar urma sa fie limba oficiala, la fel ca si romana. Tinutul Secuiesc ar urma sa fie condus de un presedinte ales prin vot. Consiliul Legislativ a dat aviza negativ proiectului de initiativa legislativa, aratand ca vizeaza "crearea unei entitati statale distincte, paralela cu statul national unitar roman" - fapt interzis de Constitutie.
