"Cum evaluaţi impactul? Că e bun sau rău? Noi nu lucrăm cu noţiuni bun sau rău.Nu este nimic obligatoriu, cine consideră că-i vine bine să-şi amâne plata de rate un an sau doi va zice că este bine, şi altora nu le bagă nimeni pe cap sau pe gât această reeşalonare a creditului. BNR s-a pronunţat ca acest procedeu să fie voluntar. Se aşează clientul cu banca sa şi negociază. I se dă o oportunitate în plus, o libertate în plus, nu e o schemă obligatorie", a spus Isărescu.
El a reafirmat că proiectul a fost discutat cu reprezentanţii BNR în contextul negocierilor cu FMI, iar banca centrală a insistat foarte mult ca prevederea să fie opţională atât pentru bănci, cât şi pentru clienţi.
"Mai departe va fi de văzut în momentul în care intră măsura în vigoare câţi dintre clienţii care au datorii faţă de bancă vor dori să aibă o astfel de negociere, câte dintre bănci vor opta. Este greu de spus în momentul în care este opţional şi în care lucrurile diferă de la o bancă la alta, iar clienţii pot opta să aibă această negociere sau să nu se angajeze în ea (...) Dacă un om are 1.000 de lei şi dă 300 de lei, bineînţeles că-i creşte venitul disponibil, că-i creşte consumul. Aici lucrurile sunt foarte clare", a completat Isărescu.
Şeful băncii centrale a reafirmat că motivaţia principală a acestei iniţiative a Guvernului nu este reducerea creditelor neperformante, ci stimularea consumului.
Premierul Victor Ponta a declarat joi că operaţiunea de restructurare a creditelor va fi aplicată, probabil, de la 1 iulie, dar nu va fi obligatorie, ci opţională atât pentru bănci, cât şi pentru persoane, condiţiile fiind cele convenite cu instituţiile financiare internaţionale.
Restructurarea împrumuturilor populaţiei prevede reduceri de impozit, dar numai după expirarea perioadei de reeşalonare, de doi ani. Restructurarea trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe cerinţe, prima dintre acestea restricţionând aplicarea doar la creditele fără întârzieri la plată sau cu întârzieri de cel mult 90 de zile.
Operaţiunea trebuie să conducă la diminuarea cu cel mult jumătate şi nu cu mai mult de 500 lei (sau echivalentul în lei aferent valutei în care a fost acordat ori la care este indexat creditul) a obligaţiilor lunare de plată ale debitorului aferente creditului supus restructurării, pentru o perioadă de cel mult doi ani.
