"În primul rând tragedia de la Paris trebuie luată ca atare. Este un atac terorist împotriva Franței. Asta pe fondul unui val imens de refugiați care vin să caute siguranță pentru ei și familiile lor în Europa. România nu a fost și nu este stat țintă pentru acești refugiați, cum de altfel nici Slovacia nu este. Terorismul și atacurile teroriste funcționează și au urmări extrem de grave doar dacă reacția este frica și nu vorbesc aici de emoții naturale, aceste tragedii au provocat revoltă, consternare, empatie, tristețe, nu despre asta vorbesc, ci despre frică. Dacă lăsăm frica să pătrundă în țesutul social al țărilor noastre, abia atunci teroriștii își ating obiectivul adevărat și nu avem voie să lăsăm așa ceva să se întâmple. Nu avem voie să lăsăm să fie distrus țesutul social al statelor noastre. Nu avem voie să lăsăm xenofobia, ultranaționalismul, șovinismul să devină relevante în societățile noastre", a spus Iohannis, în conferința comună cu omologul său slovac, Andrej Kiska, întrebat dacă Bruxelles-ul ar trebui să vină cu o nouă soluție în ceea ce privește cotele de imigranți după atentatele de la Paris, potrivit Agerpres.
În opinia sa, frica nu trebuie să ducă la stigmatizarea unor colectivități religioase.
"În niciun caz nu avem voie să lăsăm această frică să ducă la stigmatizarea unor colectivități religioase, care nu au nicio vină în această chestiune. Pericolul este mare. Dacă lăsăm în societățile noastre să apară astfel de stigmatizări, revin umbrele trecutului al căror sfârșit îl comemorăm prin eroii căzuți. Este foarte periculoasă o astfel de abordare și data trecută a dus la cea mai groaznică deflagrație mondială", a precizat șeful statului român.
În context, președintele Iohannis a pledat pentru solidaritate. ''Trebuie să mergem mai departe, să rămânem solidari, să continuăm munca începută în Consiliul European, Comisia Europeană, să punem în practică lucrurile care au fost hotărâte deja. (...) Am face bine, chiar suntem obligați în acest context, ca noi, UE, împreună cu toți actorii internaționali care vor să rezolve problema, să găsim soluții urgente pentru țările sursă — Siria, Libia și împreună cu țările de tranzit, de exemplu cu Turcia", a arătat el.
Potrivit acestuia, populația musulmană din România ''nu va fi supervizată''. "Noi respectăm minoritățile etnice și religioase în România. Majoritatea din România sprijină activ minoritatea și credem că ele fac parte din țesutul nostru social și credem că este obligatoriu să rămână așa. Sunt dintre noi", a punctat Iohannis.
El a subliniat că, indiferent de cine guvernează în România, politica externă și europeană se caracterizează prin predictibilitate și stabilitate.
La rândul său, președintele slovac, Andrej Kiska, a susținut că a da vina pe o anumită religie nu este cea mai bună cale de urmat, motivând că acest lucru este dorit de teroriști.
"Am căzut de acord că o vină comună — a scoate anumite anumite religii ca a nu fi cele mai bune — nu este calea cea mai bună de urmat, este exact inversul, este exact ceea ce teroriștii își doresc", a spus oficialul slovac.
Președintele Iohannis a fost primit la Palatul Prezidențial din Bratislava cu un ceremonial militar.
Șeful statului a semnat în cartea de onoare și a avut convorbiri tete-a-tete și oficiale cu omologul său slovac.
Președintele Klaus Iohannis efectuează miercuri și joi o vizită oficială în Slovacia.
