Discursul președintelui Klaus Iohannis:
"Una dintre primele mele promisiuni făcute chiar de la această tribună a fost aceea că voi prezenta, în termen de șase luni de la preluarea mandatului, Strategia Națională de Apărare a Țării. A fost și un angajament personal. Am ținut să o avem gata la timp pentru a respecta legea și a onora o promisiune. Am dorit ca acest lucru să nu se întâmple oricum, ci prin dialog și consens, de aceea procesul elaborării a inclus consultarea cu specialiști și institutii, reprezentanți ai mediului academic, ai societății civile și partidelor. Toate acestea sunt o dovadă de normalitate. România va regăsi treptat acea normalitate care pleacă de la lucruri simple, de la a respecta un termen dat de lege, de a prefera dialogul conflictului și de la a renunța la mizele mici pe subiecte mari.
Este o declarație pe care România o va face. Strategie Naţională de Apărare a Ţării își propune să răspundă unor nevoi și așteptări și priveste statul, societatea și cetățeanul. Prin obiectivele și conținutul său, Strategia Naţională de Apărare a Ţării se referă, de fapt, la apărarea și securitate națională în ansamblu, iar cele două concepte merg împreună. Societatea românească are nevoie de o strategie care răspunde unei realități complexe. De aceea, lipsa de claritate terminologică a legislației în domeniu și necorelarea ei nu poate reprezenta un obstacol în calea unui document cuprinzător și adecvat.
"Romania puternică în Europa și în lume" - acesta este viitorul pe care îl construim și viziunea pe care am întemeiat Strategia Națională de Apărare a Țării. Un stat puternic își respectă și protejează cetățenii. Nu întâmplător am inclus protejarea drepturilor și libertăților fundamentale ale tuturor cetățenilor și garantarea securității lor. România este puternică dacă instituțiile democratice sunt puternice și dacă cetățenii noștri se simt reprezentați și serviți de ele. O Românie puternică știe să își protejeze valorile, bunurile naționale și resursele și să apere acele lucruri care o fac unică. România puternică înseamnă și un stat care contribuie la democrație si libertate, la menținerea securității colective împreună cu aliații ei.
Evoluțiile din regiune au readus în atenție îndeplinirea misiunii fundamentale a NATO, aceea de apărare colectivă. Astăzi, securitatea națională nu mai poate fi asigurată individual de niciun stat. Evenimentele recente din regiune, dar și cresterea impactului unor amenințări cibernetice ne-au demonstrat că securitatea nu e un dat de la sine înțeles și că trebuie să investim în ea încredere, resurse și credibilitate. Consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii, întărirea profilului României în NATO și UE, aprofundarea cooperării cu statele vecine și cu cele din flancul estic al NATO și intensificarea cooperării regionale se numără printre obiectivele naționale de securitate pe care Strategia le afirmă. Garantul principal al securității României este Alianța Nord-Atlantică.
România este la rândul ei puternică într-o Alianță Nord Atlantică puternică și într-o Uniune Europeană puternică. Pe lângă apartenența la NATO, trebuie să dovedim că avem capabilitățile necesare pentru a participa la apărarea colectiva. Există interese multiple care converg spre asigurarea siguranței naționale. Securitatea nu mai poate fi separată de un mediu economic competitiv, de existența unor sisteme publice, educație, sănătate, pensii funcționale și adaptate schimbărilor. Este momentul să construim consens politic în jurul acestor teme esențiale, care să producă în mod real reformă și legislație durabilă. Tocmai de aceea, strategia își propune o abordare integratoare și echilibrată.
A venit momentul să lăsăm deoparte practica documentelor stufoase, care rămân în sertare necitite și neaplicate. Această strategie nu este finalul unui proces, ci începutul lui. Ea va trebui urmată de alte documente fundamentale și urmărită în aplicarea ei pe toate dimensiunile. În acest proces, un rol vital îl va avea planificarea integrată și capacitatea instituțiilor responsabile de a lucra coordonat. Insist asupra acestui accent: cooperarea interinstituțională. România nu își poate permite ca fiecare instituție să aibă o strategie individuală sau propria alocare de resurse, separată de celelalte instituții. Revin asupra necesității de a reînnoi cadrul legislativ de reglementare, organizare și funcționare a instituțiilor care activează în sferele apărării și securității naționale.
O bună colaborare cu Parlamentul în actiunile privind apărarea țării este fundamentală. Documentul înaintat vizează perioada mandatului meu, dar fixează direcțiile strategice ale României pe termen mai lung. În fața amenințărilor, riscurilor și vulnerabilităților din contextul actual există un singur răspuns: continuitate – continuitate în angajamentele în plan extern, în raport cu aliații, continuitate în procesul de întărire a statului de drept și de consolidare democratică, continuitate pe drumul pe care românii l-au cerut și îl așteaptă de la noi.
Strategia Națională de Apărare acoperă perioada în care vom marca centenarul Unirii, în 2018, și vom prelua Președinția Consiliului UE în 2019. Țara noastră se prezintă în fața aliaților săi ca un partener predictibil și responsabil pe măsura poziției, locului și ambiției sale în organsimele la care este parte.
Astăzi, se împlinesc șase luni de la preluarea mandatului de președinte. La acel moment, dar și la începutul acestei sesiuni am propus Parlamentului un parteneriat care să redea încrederea cetățenilor, în această instituție. În cadrul acestui parteneriat, sunt proiecte care au fost duse la bun sfârșit și reprezintă pași înainte, în raport cu așteptările cetățenilor. Nu sunt foarte mulțumit de toate rezultatele, dar sunt conștient de faptul că, politic vorbind, s-a găsit un minim numitor comun. Nu același lucru pot să îl spun despre soluțiile pentru asigurarea votului, pentru cei din diaspora. În ciuda angajamentului politic, nu constat o voință politică reală a majorității de a promova un asemenea proiect. Nici în privința încuviințării cererilor justiției lucrurile nu stau mai bine. Dimpotrivă. O Românie puternică este aceea în care nimeni nu e mai presus de lege, iar corupția la vârf nu mai reprezintă o vulnerabilitate la adresa funcționării statului.
Când spun că Parlamentul trebuie să lase justiția să își facă treaba, nu o fac în nume propriu, ci în calitate de președinte care are o răspundere și vorbesc reprezentanților altei instituții. În România puternică, a avea o funcție nu este un privilegiu personal, ci o responsabilitate care implică o conduită, iar oamenii politici înțeleg că nu se reprezintă pe sine. Comportamentul fiecaruia dintre noi implică o țară întreagă, imaginea ei în Europa și în lume, iar fiecare gest are consecințe politice și impact public", a declarat Klaus Iohannis.
Strategia Naţională de Apărare va fi supusă votului marți, în Parlament.
Ce prevede documentul
Strategia Naţională de Apărare a Ţării a fost trimisă Parlamentului de către preşedintele Klaus Iohannis în 12 iunie, iar miercuri comisiile de specialitate ale Parlamentului au aprobat în unanimitate Strategia, urmând ca raportul comisiilor să fie supus adoptării plenului Parlamentului luni, după discursul şefului statului.
Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2015-2019, intitulată "O Românie puternică în Europa şi în lume", este structurată pe patru capitole: "Definirea intereselor şi obiectivelor naţionale de securitate", "Evaluarea mediului internaţional de securitate", "Ameninţări, riscuri şi vulnerabilităţi", "Direcţii de acţiune şi principalele modalităţi pentru asigurarea securităţii naţionale a României", potrivit Mediafax.
"În mod tradiţional, ameninţările, riscurile şi vulnerabilităţile la adresa apărării şi securităţii sunt evaluate prin prisma unor concepte militare, însă mediul actual de securitate necesită o abordare extinsă, în care să se regăsească, pe lângă elementele de natură securitară, şi cele de natură economică, socială, politică, tehnologică şi de mediu", se menţionează în Strategia Naţională de Apărare a Ţării, la capitolul "Ameninţări, riscuri şi vulnerabilităţi", potrivit unui comunicat al administrației prezidențiale, remis duminică.
Corupţia se află printre vulnerabilităţile României.
"Corupţia vulnerabilizează statul, generează prejudicii economiei şi afectează potenţialul de dezvoltare a ţării, buna guvernanţă, decizia în folosul cetăţenilor şi comunităţilor, precum şi încrederea în actul de justiţie şi în instituţiile statului. În plan extern, persistenţa corupţiei are impact negativ asupra credibilităţii şi imaginii ţării noastre", se precizează în document.
Absenţa unei planificări bugetare multianuale reale care să determine asumarea şi respectarea unor programe de investiţii are efecte negative inclusiv în ceea ce priveşte creşterea capabilităţilor forţelor armate şi respectarea angajamentelor privind cheltuielile militare. Capabilitatea administraţiei centrale şi locale de a implementa politicile publice naţionale şi europene constituie o altă vulnerabilitate, mai arată documentul citat.
"Alte vulnerabilităţi derivă din excluziunea şi polarizarea socială, gradul de sărăcie, declinul demografic, migraţia forţei de muncă specializate, disparităţile socio‐economice între regiuni si judeţe, fragilitatea spiritului şi solidarităţii civice", se mai menţionează în Strategia de Apărare a Ţării.
Printre ameninţările la adresa României se numără "acţiunile destabilizatoare din vecinătatea estică, ce generează provocări majore pentru securitatea spaţiului euro-atlantic, creând instabilitate regională şi posibile fenomene negative, printre care migraţie, criminalitate organizată, însă şi afectarea potenţialului de dezvoltare economică".
Alte ameninţări le reprezintă perpetuarea conflictelor îngheţate din regiunea Mării Negre şi instabilitatea din Balcanii de Vest, care creează presiuni suplimentare asupra României. "Tensiunile interetnice şi dezechilibrele regionale în statele din proximitate pot conduce la declanşarea unor conflicte regionle", se menţionează în document.
"Distorsiunile de pe pieţele energetice şi proiectele concurente ale unor actori statali sau nonstatali afectează eforturile României de asigurare a unui nivel suficient al securităţii energetice. Ameninţările cibernetice lansate de entităţi ostile, statale sau nonstatale asupra infrastructurilor informaţionale de interes strategic ale instituţiilor publice şi companiilor, atacurile cibernetice desfăşurate de grupări de criminalitate cibernetică sau atacurile cibernetice extremiste lansate de grupuri de hackeri afectează direct securitatea naţională", se mai arată în Strategia Naţională de Apărare.
Potrivit documentului, de interes pentru securitatea naţională rămân riscurile cu probabilitate redusă, dar cu impact major: confruntări militare de joasă intensitate, dar persistente în timp, fluxuri migratorii generate de catastrofe naturale, pandemii, dezastre ecologice.
"Terorismul este o ameninţare persistentă, cu forme de manifestare dificil de anticipat şi contracarat, inclusiv din perspectiva identificării şi destructurării fluxurilor de recrutare şi finanţare a acestor activităţi. Contingentele naţionale care participă la misiuni externe sunt expuse riscurilor şi ameninţărilor generate de acţiunile forţelor, organizaţiilor şi grupărilor teroriste. Propaganda fundamentalistă în creştere, în special în mediul virtual, favorizează apariţia de noi cazuri de radicalizare ori de implicare în acţiuni extremist-teroriste. Proliferarea armelor de distrugere în masă şi a vectorilor purtători, precum şi traficul de produse cu dublă utilizare, pot afecta securitatea naţională, în condiţiile unei destabilizări la nivel regional. Acţiunile informative ostile, care au în vedere dezvoltarea unor puncte de sprijin pe teritoriul naţional, în special în scop de influenţă, pot obstrucţiona proiectele strategice ale României şi deciziile în stat", mai prevede Strategia Naţională de Apărare.
