"Da, România a avut o înțelegere cu Federația Rusă, privitoare la normalizarea relațiilor, în urma vizitei pe care am făcut-o la Moscova, în 2004. Reamintesc, pentru că se uită, sau nu se știe, că una dintre condițiile aderării la UE și la NATO este aceea de a nu aduce în sânul celor doua organizații conflicte care ar putea sa le implice. România a făcut eforturi pentru a normaliza relațiile cu Ungaria, vezi Tratatul semnat cu această țară, care a permis reconcilierea, după modelul franco-german, sau acela cu Ucraina, semnat înaintea summitului NATO de la Madrid, din 1997", a precizat Ion Iliescu într-o postare pe blogul personal.
Fostul șef de stat a reamintit că, imediat după invitarea României de a adera la NATO, în noiembrie 2002, la Praga, presedintele George W. Bush îndemna România, în discursul său din Piața Revoluției, să fie o punte către Federația Rusă.
"De fapt, era o invitație la normalizarea relațiilor cu Moscova, care ar fi permis și o stabilizare a crizei transnistrene. Nimeni nu poate ignora faptul că Federația Rusă este atât parte a problemei transnistrene, cât și parte a soluției la această criză, lucru valabil și în cazul Ucrainei. Pentru a putea fi parte a soluției crizei transnistrene, România trebuie să aibă o relație normală cu Moscova. Asta a fost 'înțelegerea' cu Putin, care, ca și mine, ce reprezentam statul român, nu se reprezenta pe sine, ci statul rus. Acum ar fi fost în avantajul României ca acest proces de normalizare să fi fost dus la capăt, pentru că am fi reușit să ajutăm mai consistent Republica Moldova în criza transnistreană", a subliniat Ion Iliescu.
Președintele de onoare a remarcat cu îngrijorare faptul ca, "din motive miop electorale", se încearcă stimularea fricii că România va fi atacată de ruși.
"Și, pe acest fond, se folosește în campanie retorică rusofobă în scop electoral. Uităm un fapt esențial: suntem membrii celei mai puternice alianțe politico-militare, și nu văd vreo națiune sau alianță capabile să atace sau să intre în conflict armat cu NATO sau cu una dintre țările membre ale NATO. Conceptul de securitate colectivă funcționează: NATO, respectiv SUA, și-au întărit prezența în România. Tocmai pentru că NATO are această forță, Alianța poate determina părțile implicate în conflictul din Ucraina să negocieze. (...) Voioșia războinică a unor politicieni și oameni publici din România este de neînțeles și de neacceptat. NATO este o alianță defensivă, și are instrumentele pentru a descuraja orice adversar", a punctat fostul președinte.
Ion Iliescu s-a referit, în context, la o serie de afirmații făcute recent de europarlamentarul PDL Monica Macovei conform cărora "dacă tovarășul Iliescu spune că nu ne paște un război, asta arată încă o dată simpatiile lui din tinerețe și anume prosovietice și procomuniste. "Aduc aminte românilor că în decembrie ?89, când se murea la Timișoara, București, Sibiu și în alte orașe, Iliescu a spus țării că va chema trupele Uniunii Sovietice ca să apere România', a susținut Macovei în presa centrală.
Potrivit lui Ion Iliescu, astfel de afirmații dovedesc, "pe lângă o crasă lipsă de bun-simț, mizeria morală a unui personaj ajuns, nu se știe cum, să facă politică și să reprezinte România într-o Uniune Europeană ale cărei valori nu le înțelege". "Spre deosebire de doamna Macovei, trecutul meu este public și bine cunoscut. Dar să dea lecții de anti-comunism și de democrație un fost procuror ceaușist, care își ascunde cu grijă acest trecut, este deja prea mult. Vrea, nu vrea, a fost și domnia sa o 'tovărășă'. Și constat că n-a evoluat până la stadiul de 'doamnă'!" , a arătat Ion Iliescu.
El a calificat drept "o minciună ordinară" și afirmațiile privind invitarea trupelor sovietice în România, în decembrie 1989.
"Acest lucru nu s-a întâmplat: nu am vorbit cu Gorbaciov și nu i-am cerut să intervină militar în România. Acest lucru îl confirmă și Mihail Gorbaciov, care spune foarte clar că nimeni de la București nu i-a cerut să intervină în decembrie 1989, imediat după fuga lui Ceaușescu și nici în zilele care au urmat. Gorbaciov adăugă că Moscova decisese înainte de schimbările din Europa de Est, din 1989, ca URSS să nu mai intervină în exterior, în evenimentele din alte țări. Lipsa acestei cereri este recunoscută, implicit, de fostul ministru de externe al URSS, Eduard Sevardnadze, în Memoriile sale. Vad că și la doamna Macovei există această obsesie a 'loviturilor de stat'. Nu, Revoluția Română nu a fost o lovitură de stat, așa cum nici suspendarea presedintelui Traian Băsescu nu a fost o lovitură de stat, indiferent de minciunile pe care le debitează domnia sa la Bruxelles", a mai subliniat fostul șef de stat.
