Emil Hurezeanu, prezent la Cluj pentru a-şi lansa cartea "Pe trecerea timpului. Jurnal politic românesc 1996-2015", a comentat situaţia, într-un interviu acordat lui Octavian Hoandră, la Realitatea TV.
"Ştiţi bine că pentru destinele personale, fracturile sunt binevenite. Aproape sunt a depăşirii ecluzei, a intrării într-un nou estuar, nu există viaţă interesantă fără fracturi. Din păcate, dincolo de fracturile personale, care ne împlinesc, există în Europa mai multe linii de fractură concomitente şi suprapuse. De multă vreme Europa nu a mai fost atât de încercată.
E o criză financiară, economică, care nu s-a terminat, o criză a înţelegerii, a dialogului care a intrat într-un punct mort, e o criză între vestul şi estul Europei, o criză a limbajului, e o criză între nord şi sud, sudul îndreptându-se cu furie spre nord şi aici e vorba de Africa subsahariană, de refugiaţii sirieni, care nu vor să meargă decât în Germania. Este şi o criză a renaţionalizării Europei, oamenii se îndreaptă spre egoism, spre ridicarea de ziduri şi în acelaşi timp vor Europa, vor ajutoare şi fonduri structurale...
(...) Angela Merkel este un interlocutor aspiraţional. E bine ca un ambasador din ţările europene să o întâlnească pe doamna Merkel cât mai rar: un ambasador o întâlneşte pe doamna Merkel când îi dă o declaraţie de război sau de pace. Altfel, un ambasador are interlocutori obişnuiţi la ministerul de Externe. Doamna Merkel este o persoană foarte interesantă.