"Daţi-mi voie să vă prezint punctul de vedere al premierului. Guvernul nu exclude o majorare a salariului minim, va urma o analiza riguroasă pe elemente de relevantă pentru aceasta decizie. Înainte de a fi luata de guvern, va trebui analizată în consilliile nationale tripartite. Ceea ce nu dorește Guvernul României este să ia aceste decizii sub presiune, rapid, pe repede înainte, fără a analiza riguros datele, pentru că, sigur, sunt argumente în favoarea creșterii salariilor, numeroase, dar sunt și semne de întrebare legate de oportunitatea acestei creșteri în acest moment, fără o analiză detaliată care ține cont de disparități regionale, de disparități sectoriale și, evident, de capacitatea economiei de a susține această majorare", a afirmat Suciu, la Palatul Victoria.
Ce s-a discutat cu sindicatele
Purtătorul de cuvânt al Guvernului a precizat că, în cadrul discuției cu premierul, sindicaliștii au prezentat "date interesante" de care s-a "luat notă" și că analiza de oportunitate a acestei decizii va începe prin întâlnirea de vinerea viitoare a reprezentanților sindicatelor cu ministrul Muncii și cu cel al Finanțelor.
"Până la finalul anului, Guvernul va trebui să ia o decizie, de majorare sau de păstrare la actualul nivel. Asta nu înseamnă că pe parcursul anului (viitor — n.r.), indiferent de cum e decizia, nu vom revedea această situație, în funcție de datele pe care le analizăm", a explicat Suciu.
El a susținut că în cazul majorării salariului minim pe economie nu se poate vorbi de un efort bugetar, ci că impactul vizează mai degrabă mediul privat.
"În cazul acesta nu vorbim de un efort bugetar. În sectorul public numărul angajaților cu salariul minim pe economie este nesemnificativ, în momentul în care avem această creștere de 10%. Din perspectiva bugetului de stat, lucrurile nu se schimbă. Chestiunea ține de sectorul privat. Există ramuri în care un salariu minim în creștere poate fi un handicap, există zone în țară în care salariul minim în creștere poate fi încorporat în sectorul privat. Nu vorbim aici de București, dar există disparități regionale și disparități structurale în economia României de care vrem să ținem cont. Nu vrem să ajungem în situația în care în locul salariului minim să se opteze pentru ajutorul social. (...) Forțarea unei creșteri salariale fără să ținem cont de aceste disparități regionale duce la acest risc", a mai spus Suciu.
Premierul Dacian Cioloș, vicepremierii Vasile Dîncu și Costin Borc, ministrul Finanțelor, Anca Dragu, și ministrul Muncii, Ana Costea, au discutat vineri la Palatul Victoria cu reprezentanți ai CNS Cartel ALFA, CNSLR Frăția, Blocului Național Sindical, Confederației Sindicatelor Democratice din România și CS Meridian.
Ce spune ministrul Finanţelor: Este nevoie studiu de impact
Salariul minim nu va fi majorat la 1 ianuarie, de la 1.050 lei la 1.200 lei, întrucât este nevoie de un studiu de impact al acestei creşteri asupra competitivităţii României şi al mediului privat, unde este posibilă o migrare spre economia gri sau neagră, a afirmat ministrul Finanţelor, Anca Dragu, scrie Mediafax.
"Pe salariul minim vom analiza impactul creşterii şi, eventual, vom recomanda ce creşteri pot avea loc. Dar acest studiu trebuie să fie într-adevăr foarte serios, nu-l facem peste noapte.
Din câte ştiu, şi alte instituţii europene fac un studiu similar, pentru că această măsură poate afecta semnificativ competitivitatea României", a declarat Dragu vineri seara, la o întâlnire cu jurnaliştii.
Exemplul revoltător al ministrului: Locuitorii din statele BRICS sunt săraci şi ştiu să facă ceva pe doi lei
Ea a dat exemplul statelor BRICS, care cuprind Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud, unde locuitorii "sunt săraci şi mulţi şi toţi ştiu să facă câte ceva pe doi lei, fac ceva ce românul nu mai face de ceva vreme". Astfel, salariul minim nu va creşte de la 1 ianuarie, întrucât Guvernul nu poate realiza estimarea impactului asupra economiei într-un timp aşa scurt, astfel că majorarea nu este cuprinsă în proiectul de buget pentru anul viitor.
Impactul poate fi pe zona privată
"Degeaba vrem noi să impulsionăm economia cu un pachet atât de generos fiscal, pe care am făcut eforturi semnificative să-l introducem în buget, dacă luăm o măsură care să distrugă mediul privat, impactul ar putea fi pe zona privată", a spus Dragu.
Ministrul a subliniat că există riscul unui impact asupra economiei "albă-gri-neagră", astfel că pot exista migrări ale angajatorilor către zonele pieţei gri şi negre.
"Nu avem un impact direct pe cheltuieli în proiectul de buget (al majorării salariului minim - n.r.), pentru că în zona salariilor bugetarilor, datorită creşterilor aprobate în acest an - sănătate 25%, asistenţă socială 25%, la instituţiile locale 12% şi încă 10% la anul - au acoperit creşterea salariului care, de la 1.050 lei la 1.200 lei era de 14% şi, practic, nu mai avem impact direct pe cheltuieli. Iar alte drepturi nu mai sunt legate de salariul minim", a explicat la rândul său Daniela Pescaru, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, responsabilă de Buget.
