Potrivit deciziei instanţei, Gabriel Oprea a fost achitat în baza art.16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, respectiv “fapta nu există’.
Decizia Tribunalului București o confirmă pe cea din 2018, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care stabilea, în Încheierea din 18 iunie, că Gabriel Oprea este nevinovat.
În document se preciza că nu există un raport direct între exercitarea atribuţiilor de serviciu ale ministrului Afacerilor Interne şi fapta de ucidere din culpă, întrucât în atribuţiile ministrului nu se regăsesc şi atribuţiile efective de conducere a autoturismului (ministrul se afla în autoturism ca persoană transportată, ca urmare a funcţiei şi calităţii deţinute), precum nici cele concrete de însoţire a autoturismului în care se afla, de către un dispozitiv în coloană (respectiv stabilirea directă, de o manieră efectivă a componenţei numerice şi individuale a persoanelor, felul de alcătuire a dispozitivului, amplasarea concretă în cadrul dispozitivului, chiar desemnarea nominală a poliţistului rutier, indicarea concretă a vitezei de deplasare şi traseele de urmat).
Astfel, în urma administrării probatoriului în cauză, Tribunalul București a constatat că “apărarea formulată de Gabriel Oprea pe întreg parcursul procesului penal – în sensul că nu a solicitat mărirea vitezei de deplasare a echipajelor de poliție ce asigurau însoțirea sa în deplasările efectuate – corespunde adevărului și, pe cale de consecință, acuzarea Parchetului sub acest aspect este lipsită de temei factual”.
Potrivit instanței, “întreaga acuzare este formulată în termeni generici, fără ca acțiunile ministrului să fie bine conturate și plasate spațio-temporal, aspect cosiderat esențial nu numai pentru stabilirea culpei, în producerea accidentului rutier, dar și pentru stabilirea limitelor judecații”.
În decizie se mai arată că maniera generală și atipică de prezentare a acuzației nu numai că a influențat modul de desfășurare a cercetării judecătorești, îngreunând-o, dar în egală măsură a creat dificultăți pentru Gabriel Oprea în costruirea unei strategii coerente de apărare.
Instanța a reținut că nu există un raport cauzal între acțiunea pretins comisă de Gabriel Oprea și decesul victimei.
De asemenea, “însoțirea cu titlu permanent a miniștrilor afacerilor interne de către echipaje ale poliției rutiere a debutat anterior anului 2011, fără a se putea stabili data exactă, rolul acestora fiind acela de a asigura fluidizarea deplasării demnitarului. În context, este de menționat faptul că Oprea Gabriel a deținut funcția de ministru al afacerilor interne și pe ce a de viceprim-ministru pentru securitate națională în perioada 23 ianuarie 2014 – 9 noiembrie 2015. Instanța a reținut ca “inexactă” constatarea parchetului referitoare la caracterul excepțional al însoțirii miniștrilor afacerilor interne înainte de preluarea funcției de către Gabriel Oprea”.
Tribunalul a concluzionat că “nu prezența motociclistului rutier în dispozitivul de însoțire a inculpatului Oprea Gabriel a condus la producerea accidentului rutier, această împrejurare putând fi caracterizată ca o simplă condiție în lanțul cauzal, fără a avea însă semnificație penală”.
Practic, Tribunalul București a confirmat nevinovăția lui Gabriel Oprea, după ce, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit, în Încheierea nr. 348 din 8 iunie 2018, în dosarul 1148/1/2018, că nu există nicio legătură între exercitarea atribuţiilor de serviciu ale funcţiei de ministru al Afacerilor Interne, pe care a deţinut-o Gabriel Oprea în 2015 şi accidentul rutier în care şi-a pierdut viaţa poliţistul motociclist, scrie umpmv.eu.
În motivarea Încheierii din 18 iunie 2018, ÎCCJ preciza că nu există un raport direct între exercitarea atribuţiilor de serviciu ale ministrului Afacerilor Interne şi fapta de ucidere din culpă, întrucât în atribuţiile ministrului nu se regăsesc şi atribuţiile efective de conducere a autoturismului (ministrul se afla în autoturism ca persoană transportată, ca urmare a funcţiei şi calităţii deţinute), precum nici cele concrete de însoţire a autoturismului în care se afla, de către un dispozitiv în coloană (respectiv stabilirea directă, de o manieră efectivă a componenţei numerice şi individuale a persoanelor, felul de alcătuire a dispozitivului, amplasarea concretă în cadrul dispozitivului, chiar desemnarea nominală a poliţistului rutier Gigină Bogdan-Cosmin, indicarea concretă a vitezei de deplasare şi traseele de urmat), în condiţiile în care, aşa cum se reţine în rechizitoriu în mod constant, moartea acestuia a survenit într-un accident rutier.
Altfel spus, în reglementările atribuţiilor de serviciu ce decurg din funcţia de ministru al afacerilor interne deţinută atunci de Gabriel Oprea, nu există situaţii prevăzute ca în exercitarea lor să poată cauza moartea persoanelor, aşa încât nu există nicio legătură, respectiv un raport direct între exercitarea lor şi fapta de a ucide, având ca rezultat producerea suprimării vieţii din culpă a victimei Gigină Bogdan-Cosmin, potrivit încheierii pronunţate de judecător, în 18 iunie 2018.
