”În primul rând, o răspundere de natură constituțională, în sarcina statului, adica în sarcina oricărei autorități care, potrivit Constitutiei, a legii, are competențe relevante pentru ca să contribuie la asigurarea acestui drept. În orice caz, însă, CCR poate fi implicată, dar numai în limitele competențelor sale, stabilite prin Constitutie și legea Alegerii președintelui", a adăugat el, mentionand că art. 52, care prevede la alin.1 următoarele:
"Curtea Constituțională anulează alegerile, în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă, de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situație, Curtea va dispune repetarea turului de scrutin, în a doua duminică de la data anulării alegerilor", a precizat profesorul Lucian Mihai.
Pe de altă parte, întrebat daca există riscul invalidării alegerilor, Lucian Mihai a spus că nu doar CCR s-ar putea pronunța, cu privire la încălcarea acestui drept. În plus, profedorul Lucian Mihai a precizat că se fac numeroase sesizări la CCR, în care se cere anularea alegerilor, dar, de multe ori, ele nu sunt făcute de cei care au acest drept potrivit legii.
"Nu este exclus să existe sesizări formulate de către diferite entități, la CCR, și Curtea va trebui să se pronunțe, în baza acestui text. Au existat precedente", a adăugat profesorul Lucian Mihai.
Mai mult, Lucian Mihai a precizat că nu este exclus nici să se puna în discuție dacă s-a respectat sau nu Codul de bune practici electorale, adoptat de Comisia de la Veneția, încă din anul 2002. Conform acestui cod, trebuie evitată nu neaparat modificarea sistemului electoral, "deoarece este intotdeauna permis ca acesta să fie îmbunătățit", a explicat profesorul Mihai, ci modificarea sa repetată sau intervenția, cu puțin timp anterior alegerilor - mai puțin de un an.
Mai multe pe Ziare.com
