Angela Cristea, șefa Reprezentanței Comisiei Europene la București, a declarat vineri, într-un interviu acordat RFI, că Bruxelles-ul are o serie de instrumente de intervenție pentru a răspunde încălcării principiilor statului de drept în România, printre care procedura de infringement și „opțiunea nucleară”, și anume declanșarea articolului 7 din Tratatul UE.
„Încercăm să ne uităm mai mult la fapte și mai puțin la vorbe, asta este foarte important, dar suntem foarte îngrijorați”, a precizat ea. „Mă așteptam să apară aceste proteste ale magistraților, pentru că aceste ordonanțe se emit peste noapte, fără consultări publice cu părțile implicate, iar magistrații simt că independența le este amenințată”.
Cu privire la nou înființata Secție specială de investigare a magistraților, Cristea spune că apariția acestei structuri, în pofida recomandărilor Comisiei de la Veneția, ridică mari semne de întrebare, iar „primele sale acțiuni nu sunt de natură să ne liniștească”.
Referitor la ultimele acuzații venite dinspre partidele puterii, potrivit cărora rapoartele MCV ar folosi date „măsluite”, Angela Cristea a subliniat că toate datele provin din surse publice, marea lor majoritate de la instituțiile statului român. „Restul e manipulare… Ar fi de râs dacă nu ar fi de plâns”, a adăugat ea.
Articolul 7 a fost utilizat până acum doar în cazul Poloniei și Ungaria. Acesta este prevăzut ca o ultimă măsură faţă de o ţară care comite o „încălcare gravă” a valorilor UE – printre care asupra statului de drept.
Calificat adesea drept „armă nucleară” instituţională, Articolul 7 poate duce în cele din urmă la o suspendare a anumitor drepturi ale unui stat membru, în special, al dreptului său de vot în Consiliul UE, organism în care cei 28 de membri definitivează legislaţiile europene.
În comparaţie, procedurile de infringement pe care le poate lansa Comisia împotriva unor ţări care încalcă normele UE, mult mai obişnuite, nu pot duce în ultima instanţă decât la sancţiuni financiare împotriva unei ţări, conform Digi 24.
