"DNA, în anul 2014, avea pe rol 1.495 de cauze penale privind infracțiuni împotriva intereselor financiare, cu 45% mai mult decât în 2013. Deci, din punctul meu de vedere, sistemul de control în ceea ce privește identificarea și constatarea neregulilor și a suspiciunilor de fraudă funcționează destul de bine. Tot din punct de vedere statistic, anul trecut DLAF ne-a trimis 87 de acte de control, iar celelalte organisme de gestiune ne-au trimis 150 de acte de control. Sunt și sesizările din oficiu, 195 într-un an, suficient de multe pentru DNA", a spus procurorul șef Claudiu Dumitrescu, la seminarul internațional 'Sisteme eficiente de control pentru prevenirea fraudei cu fonduri structurale și de investiții în noile state membre UE'.
El a arătat că în 2014 a crescut și numărul persoanelor trimise în judecată — 149 — și a crescut valoarea prejudiciilor din aceste dosare.
"Nu înseamnă că, dacă DNA are în lucru 1.400 și ceva de dosare cu fonduri europene, toate se confirmă. Nu vă ascund că în ultima perioadă primim foarte multe sesizări, mai ales în legătură cu APIA. De asemenea, autoritățile de gestiune trimit foarte multe acte de control, unde simt că sunt probleme care pot intra în contact cu legislația penală. Sunt 1.400 de dosare, în general un procent de 10 — 15% se confirmă. Totul pleacă și de la potențialul de valorificare a sesizărilor pe care noi le primim", a precizat Claudiu Dumitrescu.
El a adăugat că a dezvăluit aceste cifre pentru a arăta ce amploare au luat sesizările de la an la an.
"Vă spun, numărul sesizărilor depășește puterea noastră de investigare. Altceva este nou în toată treaba asta — prevenția. Este foarte bine să vii cu un sistem de prevenire înainte de represiune. Finalitatea funcțională a sistemului de prevenire trebuie să vizeze limitarea pe cât posibil a apariției fraudelor, adică să identificăm înainte ca ea să se comită", a afirmat Dumitrescu.
În opinia sa, ceea ce este important este că și DNA, prin dreptul penal, are o funcție de prevenire, prin pedepsele aplicate și prin legea penală, în 2014 fiind condamnate la nivel național 103 persoane pentru fraude europene, din care mai mult de jumătate în regim de detenție.
La seminarul organizat miercuri și joi participă peste 150 de invitați români și străini (decidenți și experți din administrația centrală și locală, reprezentanți ai Oficiului European Antifraudă (OLAF), ai Autorităților de verificare a fondurilor structurale din Bulgaria și Croația, precum și consultanți independenți români și lideri ai organizațiilor neguvernamentale.
Aceștia urmăresc să identifice soluții de întărire a capacității locale în România, pentru prevenirea și identificarea timpurie a corecțiilor financiare în fonduri nerambursabile, respectiv a cazurilor de fraudă.
