”Prin ascunderea a trei case, două terenuri, un autoturism şi 7 conturi bancare a intrat sub incidenţa articolului 28 din Legea 176/2010 - Fapta persoanelor care, cu intenţie, depun declaraţii de avere sau declaraţii de interese care nu corespund adevărului constituie infracţiunea de fals în declaraţii şi se pedepseşte potrivit Codului penal”, susține Cazan, informează publicația Turnul Sfatului.
În opinia deputatului, directorul Agenției Naționale de Integritate (ANI) se face responsabil de protejarea premierului, pentru că instituția pe care o conduce nu s-a sesizat, deși a primit informații, în acest sens, încă din 2013.
”Cum sunt trataţi, în schimb, reprezentanţii opoziţiei. În cazul Mircea Diaconu, preşedintele ANI a avut o intervenţie publică scandaloasă, anunţând că devin infractori cetăţenii interesaţi să semneze pentru candidatura la europarlamentare a lui Diaconu. Din câte ştiu, doar judecătorii au calitatea de a stabili cine este sau nu infractor. În cazul Iohannis (şi al altor zeci de primari care au acţionat conform legislaţiei europene coroborată cu legislaţia română), Horia Georgescu a inventat o stare de incompatibilitate, a fost infirmat în justiţie, de către o instanţă a unei Curţi de Apel, şi, depăşindu-şi atribuţiile, a cerut expres termen de recurs la ÎCCJ exact înaintea începerii campaniei electorale”, a scris Mircea Cazan, într-o declarație de presă.
”Explicaţia este simplă: preşedintele ANI a intrat în jocuri electorale şi încearcă să-l defavorizeze pe principalul candidat al Opoziţiei, prin introducerea temei „incompatibilităţi” ca temă de atac în campania electorală. Aşa este tratată opoziţia”, concluzionează Mircea Cazan.