Totodată, mai are un amendament la statutul judecătorilor și procurorilor, la care propune ca persoană vătămată să poate acționa împotriva procurorului sau judecătorului care ar fi acționat cu rea credință:
”(6) Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acțiune fie împotriva judecătorului sau procurorului care și-au exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență fie împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice.”
Iată și alte amendamente controversate ale sale:
La Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor în forma înregistrată la Camera Deputaţilor sub nr. Pl-x 418/31.10.2017
1. Alineatele (1), (2), (3) și (6) ale articolului 53 se modifică și vor avea următorul cuprins:
”(1) Preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Parlamentul României în şedinţa comună a camerelor reunite, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 5 ani.
(2) Parlamentul României poate refuza numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) motivat, aducând la cunoştinţa Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului.
(3) Numirea în funcţiile prevăzute la alin. (1) se face pe o perioadă de 4 ani, fără posibilitatea reînvestirii.
(6) Revocarea din funcţie a preşedintelui, a vicepreşedintelui sau a preşedinţilor de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de către Parlamentul României în şedinţa comună a camerelor reunite la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.” 2.
2.Articolul 54 alin. (1), (3) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:
”(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Parlamentul României, în şedinţa comună a camerelor reunite, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 16 ani în funcţia de judecător sau procuror pentru procurorii generali și procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism și o vechime minimă de 14 ani în funcţia de judecător sau procuror pentru adjuncții acestora și procurorii șefi de secție, pe o perioadă de 4 ani, fără posibilitatea reînvestirii.
(3) Parlamentul României poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoştinţa Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului.
(4) Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Parlamentul României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.”
