S-a stins maestrul exceselor! S-a mai stins o legendă, un geniu... Corneliu Vadim Tudor s-a dus la o întâlnire de taină cu toți românii care au avut ceva de spus pe această lume efemeră.
Cu bune și rele, Corneliu Vadim Tudor a fost unul dintre oamenii care m-au făcut să mă gândesc la zădărnicia vieții într-o Românie furată.
Nu am fost fanul proiectului său politic, am avut însă șansa să discut cu omul Vadim, de mai multe ori, cele mai trăsnite lucruri.
Vă redau ultimul dialog pe care l-am avut cu maestrul Corneliu Vadim în backstage, înainte de o emisiune în direct la Realitatea TV:
Corneliu Vadim Tudor: Bă, Dane! Nu renunți... la țigările astea! Păcat de tine că ești tânăr... O să mori înaintea mea! Mai bine te duci la muieri... Ce te freacă la cap?
Eu: Nu știu, maestre. Nu pot să renunț la ele... Sunt stresat...
Corneliu Vadim Tudor: Lasă, bă, prostiile astea... Sunt atâtea lucruri importante pe lumea asta și tu te îneci în fum...
Cam așa decurgea un dialog cu maestrul Corneliu Vadim Tudor care, între două țigări păcătoase, îmi trecea în revistă, cât apuca, cele mai importante evenimente din istoria universală.
A fost un privilegiu să te cunosc, maestre! Odihnă veșnică!
Doamne! Nu este prima oară când spun asta! Parcă am vocație de cioclu... Am scris un ferpar și la moartea maestrului Păunescu, un alt geniu pe care am avut privilegiul să-l cunosc, în ipostaze la fel de inedite...
Cred că este blestemul poetului Jebeleanu pe care am avut îndrăzneala să-l deranjez pentru un autograf, în timp ce fuma pe o bancă în Cișmigiu. Ce credeți că a spus poetul nostru emblematic? "Ia banii aștia și cumpără-mi, te rog, un pachet de Snagov și după aceea vorbim!" Atât a spus... Am fugit să cumpăr pachetul de țigări, dar când m-am întors cu el, maestrul dispăruse... Vocație de tutungiu?
