"Contextul actual nu este unul uşor. E suficient să ne uităm în jur, la evoluţiile prin care trec statele în cadrul Uniunii Europene şi Uniunea ca atare. Pentru a face acest reglaj fin, pentru a asigura pârghiile constituţionale necesare aplicării proiectului de ţară avem însă nevoie de o schimbare de metodă, o schimbare a modului în care dezbatem temele publice. Faptul că avem puncte de vedere diferite, poziţii diferite – este, aşa cum spuneam, un element absolut firesc al pluralismului democratic. Dar dezbaterea democratică nu este aceeea în care prevalează punctul de vedere majoritar asupra celui minoritar, în care este punctul meu de vedere sau nimic. Dezbaterea democratică este aceea când ne ascultăm, nu doar auzim, unii pe ceilalţi, în care se naşte astfel un punct de vedere comun, un punct de vedere îmbogăţit cu perspectiva celuilalt", a declarat premierul, la şedinţa festivă a Curţii Constituţionale prilejuită de împlinirea a150 de ani de la adoptarea Constituţiei din 1866 şi a 25 de ani de la adoptarea Constituţiei din 1991.
Premierul a mai spus că, pentru a ieşi din "rolul pasiv", România trebuie să se pregătească, să aibă capacitatea de a coagula valorile în care crede, viziunea pe care o are, în acţiune.
"Pregătirea presupune o mobilizare generală a societăţii, a mediului politic în ansamblul său. Avem nevoie de viziune, avem nevoie de un proiect de ţară şi avem nevoie de pârghiile constituţionale necesare punerii lui în aplicare. Vestea bună – pe care ţin să o evidenţiez pentru că de prea multe ori suntem preocupaţi de a ne critica unii pe alţii peste măsură, prinşi într-un negativism neconstructiv – aşadar vestea bună este că avem deja o bază foarte solidă.Sistemul democratic al României post-decembriste este, în liniile sale fundamentale, aşezat. Dezbaterile, abordările diferite pe care le-am avut şi le avem în societate sau în viaţa politică sunt o expresie firească a pluralismului – ele şi-au găsit un răspuns echilibrat prin vocea Curţii Constituţionale, instituţie care a contribuit foarte mult în calitatate sa de garant al ordinii constituţionale", a subliniat prim-ministrul.
El a reamintit de faptul că, în 2018, România va celebra centenarul Marii Uniri.
"O sută de ani au însemnat cicluri dramatice, de la totalitarism către democraţie, de la războaie şi crize profunde la integrarea în NATO şi Uniunea Europeană. Dacă vrem ca România să crească, dacă vrem ca România să se dezvolte, avem nevoie de o reformă profundă a statului. Avem nevoie de o reîmprospătare profundă a clasei politice, de principii pe care noi, ca societate, le asumăm.Acesta este mesajul cu care aş dori să închei – avem nevoie de dezbateri profunde, de substanţă, din care să rezulte o lege fundamentală adaptată, care instituţional, să reflecte lecţiile şi experienţele democratice pe care le-am parcurs deja ca stat, iar ca substanţă, să reflecte consensul real al societăţii asupra drepturilor şi libertăţilor de care dorim să ne bucurăm şi pe care le merităm toţi ca cetăţeni", a adăugat premierul, conform Mediafax.
El a mai spus că România a avut deopotrivă "perioade tulburi şi perioade de limpezime, de construcţie".
"Avem datoria de a menţine acest parcurs democratic constant. Direcţia şi echilibrul ni le dă legea fundamentală. România este azi un pol regional de stabilitate, de valori democratice, de creştere economică; ne aflăm într-o perioadă în care, în calitate de membri ai Uniunii Europene, ai NATO, avem cele mai ample garanţii de securitate şi prosperitate pe care le-am avut vreodată în istorie. Avem cu toţii datoria de a continua pe această cale, de a transforma aceste garanţii în valoare adăugată concretă pentru statul român şi pentru cetăţenii săi", a menţionat premierul Cioloş.
