Cum joacă Rusia în războiul dezinformării şi de ce a devenit România ţintă

Dan Tapalaga: Janusz Bugajski, de la Center for European Policy Analysis (CEPA). Presedintele Klaus Iohannis a pus sub semnul intrebarii oportunitatea criticilor lansate impotriva Poloniei, cu cateva luni inainte de important summit NATO de la Varsovia. De credeti ca a facut asta?
Janusz Bugajski: Cred ca a incercat sa transmita un semnal ca, in ciuda problemelor noului guvern in ce priveste schimbarile la Curtea Constitutionala, legislatia media etc, Polonia este un aliat puternic. Este un bun aliat in NATO, un bun partener pentru Romania. Este una din tarile care chiar cheltuiesc peste 2% din PIB pentru aparare. Este atasata de valorile UE, a fost pana la urma prima tara care s-a despartit de comunism, daca privim in timp. Apoi, cred ca a incercat de trimita un semnal ca, in ciuda acestor probleme, Polonia este o democratie robusta iar publicul polonez nu va tolera nici un fel de "putinizare" sau autoritarism in Polonia. Cred ca a fost un mesaj bun si puternic al unui prieten foarte bun al Poloniei.

DT: Romania are nevoie de Polonia ca aliat in regiune.
JB: Si viceversa. Ambele tari au nevoie una de cealalta.

DT: Corect. Iar cateva saptamani vom avea un foarte important, un summit istoric al NATO la Varsovia. Romania va pleda pentru o flota NATO in Marea Neagra, dar am auzit alti analisti aratandu-se foarte sceptici ca o astfel de decizie va fi luata. Care este opinia dvs?
JB: Da, depinde ce se intelege printr-o flota NATO. Amintiti-va ca exista limitari serioase asupra tonajului, numarului de nave si a timpului cat pot sta in Marea Neagra ca rezultat al Conventiei de la Montreaux. Iar Turcia, care controleaza stramtoarea Bosfor, intrarea in Marea Neagra, nu va schimba Conventia de la Montreaux. Deci va trebui sa ne gandim la moduri creative pentru a creste prezenta NATO, pentru a eficientiza NATO in regiune. Si sunt cateva lucruri care se pot face. Cred ca acest lucru va fi discutat la summit: o permanenta rotatie a navelor din diferite tari NATO, in special din Statele Unite si Marea Britanie, in Marea Neagra, in Constanta, in porturile bulgaresti. Doi, as spune ca o alta solutie este intarirea fortelor navale din Romania si Bulgaria, dar acest lucru este costisitor. Si, de asemenea, construirea altor forme de aparare care ar putea proteja portul Constanta si zona economica a Romaniei in Marea Neagra. Cu alte cuvinte, rachete mai performante, radare mai bune, o mai buna coordonare cu NATO. Sunt alte lucruri care se pot face pana la ridicarea unei flote la Marea Neagra care ar putea lua foarte mult timp.

DT: Ati scris ceva foarte interesant in raportul CEPA, si anume ca "Romania la fel ca alte state din prima linie ar trebui sa devina un actor A2/AD care ar putea fi un contributor puternic la capabilitatile de contracarare  a actiunilor rusesti in Marea Neagra." Puteti explica putin, domnule Bugajski ce inseamna un actor A2/AD?
JB: A2/ AD inseamna "aria denial", care este ceva ce rusii urmaresc. De la ocuparea si anexarea Crimeii, Rusia a militarizat peninsula. A creat tot mai multe asa numite A2/AD "bubbles" (basici), cu alte cuvinte pentru a impiedica accesul NATO la porturi, realimentare, la orice tip de survolare a regiunii. Iar pericolul este ca daca aceste zone sunt extinse de catre Rusia, din Crimeea sau incearca ceva in Odesa, aproape de coasta romaneasca, va restrictiona nu doar accesul Romaniei, ci si pe cel al NATO in Marea Neagra. Deci ideal pentru Romania si alte tari este sa opreasca acest lucru si sa-si faca propriile "aria denial" sau "basici" care sa previna intrarea Rusiei in spatiul lor, fie ca vorbim de spatiu economic sau teritoriu strategic.

DT: Romania nu are o flota, are o armata slaba si nu se poate apara singura, are nevoie de sprijinul NATO.
JB: Sigur ca aveti nevoie de sprijinul NATO, desi Romania a decis sa aloce 2% pentru cheltuieli de aparare dar acest lucru trebuie vazut ca minimun, nu maximum pentru urmatorii cinci ani, pana in 2022. In plus, sunt mai multe de facut, este nevoie de mai multa modernizare, de mai multa coordonare cu alte tari, cu alte cuvinte o impartire regionala a costurilor. Cred ca tari ca Polonia ar putea juca un rol, chiar tarile baltice, dar cu siguranta Statele Unite vor avea un rol primordial. Cred ca e treaba Romaniei sa preseze un astfel de sistem, cred ca e foarte bine ca Romania va ridica aceasta problema la summit, dar este un proces, un proces pe termen lung.

DT: Credeti ca Romania va obtine decizii bune la acest summit?
JB: Cred ca vor fi cateva decizii bune, probabil nu atat cat se spera. Limbajul va fi unul bun, vor fi angajamente ca America va cheltui mai mult pentru aceasta initiativa de reasigurare, se va discuta despre apararea antiracheta, bineinteles. Cred ca toate contribuie la intarirea parteneriatului cu SUA. Nu e niciodata suficient, dar e un inceput. Si nu cred ca summitul NATO trebuie vazut ca sfarsitul jocului - el este doar inceputul procesului.

DT: Nu vad tari occidentale ca Germania, Franta sau Italia avand acelasi interes ca Romania sau partenerul sau strategic, Statele Unite, in privinta relatiilor cu Rusia. In timp ce Romania, Ucraina sau Bulgaria se tem de Rusia, tarile occidentale par sa fie gata de business cu Rusia lui Putin. Care este punctul dvs de vedere pe acest subiect?
JB: Mereu, cand esti la doua frontiere distanta, ai o zona-tampon. Intr-un fel, tari precum Germania, Austria, Italia au o zona-tampon, constand in tari precum Romania, Polonia, tarile baltice. Problema Uniunii Europene e, in primul rand, lipsa unitatii, urmata de mentalitatea "business as usual" - ideea ca, daca implici cumva Rusia in afaceri, lucrurile revin la normal in Rusia, poate chiar se democratizeaza. Iar in al treilea rand, pe care cred ca mizeaza Rusia, este ideea de "doi pasi inainte, unul inapoi": iei teritorii, ameninti sa iei si mai multe teritorii, apoi dai inapoi si zici "hai sa ne intelegem". Si pastrezi ce ai obtinut deja, iar cealalta parte e multumita ca nu ai luat mai mult. Acest lucru cred ca se intampla in cazul Ucrainei, in acest moment.

DT: O tactica rusa tipica...
JB.: Da, nimic nu s-a schimbat. Dar europenii pica in continuare in capcana, din nefericire. Cand spun europeni, ma refer in special la vest-europeni.

DT: In acelasi raport CEPA - pe care il am aici si dvs sunteti unul dintre specialistii implicati in acest grup de lucru - se arata ca "In Romania, actiunile de dezinformare ale Rusiei cauta sa erodeze increderea publicului in institutiile democratice creand impresia ca integrarea in UE a fost un esec si ca anticoruptia si initiativele reformiste reprezinta interventii din afara. Chiar daca adevarul este pe dos, presa rusesasca injecteaza aceste perspective in mintea publicului romanesc." Ce spera sa obtina Rusia in urma acestui razboi al dezinformarii?
JB: Cred ca incearca sa discrediteze Uniunea Europeana, pentru a o slabi, pentru a o re-nationaliza, deoarece Rusiei ii e mai usor sa aiba de-a face cu statele in parte, decat cu Uniunea in ansamblul ei. Incearca sa o submineze, in unele cazuri, sa o faca sa aloce energie si bani in alte scopuri. Si cred ca obiectivul, in acest caz, este sa previna un front comun in fata ambitiilor Rusiei. Cu alte cuvinte, daca poti slabi tari precum Germania, Franta sau Italia in asa masura incat sa ajunga la o intelegere cu tine, nu doar peste capul Ucrainei, care e in afara NATO, ce se intampla cand faci acorduri cu aceste tari peste capul unor tari membre NATO, cum sunt Romania, Polonia sau tarile baltice? Aici situatia devine periculoasa. La urma urmei, UE este o amenintare pentru Rusia, mai mult decat NATO, pentru ca daca te uiti la regulile, practicile de afaceri, transparenta UE...