CSM a propus marți, un amendament care prevede ca infracțiunea de abuz în serviciu sau delapidare să nu fie pedepsită, până la cuantum de 50 000 de euro, dacă prejudiciul a fost achitat înainte de sesizarea instanței de judecată. Prevederea era valabilă pentru cei care nu sunt funcționari publici. Amendamentul introdus ad hoc in sedinta a fost asumat de PSD, dar contestat de Opoziție. Totodată, în semn de protest, asociația Forumul Judecătorilor a părăsit ședința.
CSM s-a răzgândit, după 3 ore. Doar pentru mediul privat
Doar că după trei ore, CSM a transmis un comunicat de presă după trei ore de la încheierea ședinței. Concret, Consiliul ar fi a propus o abordare integrată a infracţiunilor economice, printr-o nouă variantă de incriminare a articolului 308 din Codul penal, carereglementează exclusiv infracţiuni săvârşite în mediul privat.
Redăm, integral, comunicatul CSM:
”Consiliul Superior al Magistraturii nu a propus instituirea unui prag valoric în cazul vreunei infracţiuni, cu atât mai puţin în cazul infracţiunii de abuz în serviciu săvârşită de funcţionarii publici sau în cazul infracţiunilor de corupţie.
Consiliul a înaintat Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției, un punct de vedere asupra solicitării Ministerului Finanţelor Publice, de modificare a Legii nr.241/2005 privind evaziunea fiscală.
În acest cadru s-a urmărit orientarea spre recuperarea prejudiciului şi nu preeminenţa măsurilor punitive.
În contextul mai larg al dezbaterilor asupra modificărilor Codului penal, Consiliul a propus o abordare integrată a infracţiunilor economice, printr-o nouă variantă de incriminare a articolului 308 din Codul penal, care reglementează exclusiv infracţiuni săvârşite în mediul privat.
Subliniem, aşadar, că varianta de nepedepsire sau de atenuare a pedepsei, propusă de Consiliu, vizează anumite fapte săvârşite exclusiv de angajaţii din mediul privat, iar nu de către funcţionarii publici”, se arată în comunicat.
Ce s-a intâmplat în ședința comisiei
Codul Penal a intrat din nou, în Comisia Iordache, pentru a pune în ordine proiectul de modificare la care s-au depus amendamente. Încă de la începutul ședinței, comisia a votat respingerea amendamentelor controversate depuse de grupul senatorial ALDE, de Eugen Nicolicea și Cătălin Rădulescu. Dar era abia începutul pentru că apoi, au dezbătut controversatul amendament al CSM, unde era adevărata surpriză.
Florin Iordache a declarat, după ședință, că amendmentul CSM rezolvă multe chestiuni și poate fi susținut: ”Este un amendament care poate fi susținut. (...) Acest articol în forma CSM îl vom susține" a declarat Iordache după ședință.
Iordache a menționat și că, în cazul art. 297 - Abuzul în serviciu - el va propune și va susține o definiție fără prag valoric pentru prejudiciu, așa cum a menționat în trecut. Însă Iordache refuză să spună cum va propune să fe redefinită infracțiunea de abuz în serviciu. Totodată, Iordache a refuzat să spună cui se aplică aceste prevderi, concret.
Anterior, cei doi reprezentanți ai Forumului Judecătorilor au părăsit ședina comisiei, în semn de protest. Imediat, a venit și un comunicat de presă:
”Asociația Forumul Judecătorilor din România își anunță retragerea de la lucrările comisiei Iordache, unde sunt dezbătute amendamentele la Codul Penal și Codul de Procedură Penală. AFJR acuză ”o ură viscerală împotriva autorității judecătorești și o dorință de a modifica din temelii echilibrul care ar trebui să existe între puterile unui stat constituțional”.
”Alte amendamente plasează judecătorii și procurorii în compania clanurilor infracționale, pe același nivel cu proxeneții și traficanții de carne vie, cu cămătarii și contrabandiștii”, se mai arată în comunicatul AFJR.
CSM, comunicat confuz după scandalul din Comisia Iordache, privind pragul de 50 000 de euro
Care a fost povestea amendamentului CSM
Comisia a dezbătut un amendament al CSM, la articolul 308, care prevede că infracțiuni ca abuzul în serviciu, neglijența în serviciu, uzurparea functiei, delapidarea nu se pedepsesc, dacă prejudiciul este de cel mult 50 000 de euro, iar dacă faptuitorul l-a achitat până la momentul sesizării instanței de judecată. Articolul este prevăzut pentru persoanele care nu sunt funcționari publici. Iată care sunt amendamentele pe care CSM le adaugă la articolul 308:
"(3) În cazul infracțiunii prevăzute de art. 295 (DELAPIDARE-n.r.), săvârșite în condițiile alin 1, împăcarea parților înlatură răspunderea penala.
(4) Infracțiunile prevăzute la art 295 (delapidare - n.r.), 297-300 (abuzul in serviciu, neglijenta in serviciu, folosirea abuzivă a funcției, uzurparea funcției - n.r.) și art. 304 (divulgarea informațiilor secrete - n.r.), săvârșite în conditiile alin (1), dacă au produs un prejudiciu material nu se pedepsesc atunci când valoarea prejudiciului este de cel mult 50000 euro, in echivalentul monedei nationale, iar faptuitorul il acopera pana la momentul sesizarii instantei de judecată.
(5) Daca infractiunile prevazute la alin 4 au produs un prejudiciu material, iar faptuitorul acopera integral prejudiciul cauzal, in cursul urmaririi penale sau al judecatii, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti, limitele prevazute la alin 2 se reduc la jumatate.
(6)Dispozițiile alin 4 si 5 se aplică tuturor persoanelor care au comis împreună una dintre faptele prevăzute de alin 4, indiferent dacă plata a fost efectuată doar de unul sau o parte dintre aceștia."
Ce prevede acum articolul 308:
"Infracţiuni de corupţie şi de serviciu comise de alte persoane:
(1) Dispoziţiile art. 289-292, 295, 297-301 şi 304 privitoare la funcţionarii publici se aplică în mod corespunzător şi faptelor săvârşite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin.
(2) ori în cadrul oricărei persoane juridice. (2) În acest caz, limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime."
Cine este funcţionar public potrivit legii
(1)Funcţionar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie:
a) exercită atribuţii şi responsabilităţi, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti;
b) exercită o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de orice natură;
c) exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuţii legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia.
(2) De asemenea, este considerată funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public
Ce au discutat înainte de amendamentul CSM
Comisia a început să dezbată un amendament al CSM care prevede că împăcarea părților prevede înlăturarea răspunderii penale.
În comisie a inceput o dispută între Florin Iordache și Mariana Moț, secretarul de stat în ministerul Justiției, după ce Iordache a reproșat că Ministerul nu este mai rapid în transmiterea anumitor proiecte. Florin Iordache a supus la vot respingerea amendamentelor depuse de grupul senatorial ALDE, Cătălin Rădulescu și Eugen Nicolicea. Respingerea mendamentelor a fost votată cu unanimitate de voturi. Totodată,
Florin Iordache a anunțat, în deschiderea ședinței, că PSD nu susține cele trei proiecte ale lui Cătălin Rădulescu care au trecut tacit de Cameră, și care merg la Senat. Totodată, acesta a mai spus că amendamentele ALDE, ale lui Cătălin Răduescu și Eugen Nicolicea vor fi supuse la vot și apoi, respinse:
”Din ce am discutat, sunt cateva proiecte care nu au ajuns la noi, dar au trecut tacit si merg la Senat. Toate amendamentele care au fost depuse de Alde, le supun la vot si le vom respinge si in acelasi timp sunt amendamente ale domnului Nicolicea și Radulescu pe care le vom respinge. Toată lumea poate să depună amendamente. Că sunt proaste, am vazut cu toții”.
Ce s-a discutat miercurea trecută
Codurile Penale au fost dezbătute și miercurea trecută. Parlamentarii nu au dat vot, au fost doar dezbateri generale, pe compromiterea intereselor justiției, favorizarea infractorului sau mărturie mincinoasă.
Realitatea.net a redat cele mai importante declarații din ședința de miercuri:
Codurile Penale Membrii Comisiei au început o dezbatere pe tema noțiunii de ”penal”, după ce au ajuns la articolul 277, privind Compromiterea intereselor Justiției.
Amendamentul propus de Eugen Nicolicea prevede sancțiuni dacă cineva se pronunță ca o persoană fiind vinovată, dacă nu există o decizie definitivă: Modificarea s-ar aplica inclusiv pentru sintagma ”penali”:
La articolul 277, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alin. (5) cu următorul cuprins:
„(5) Divulgarea oricăror date privind desfășurarea urmăririi penale, de natură a afecta imaginea publică a celor cercetați, a induce în opinia publică ideea vinovăției lor sau a zdruncina în orice fel prezumția de nevinovăție, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la doi ani sau cu amendă. Dacă informațiile date publicității sunt neadevărate, pedeapsa este de la un an la trei ani sau amendă. Atunci când făptuitorul nu poate fi identificat este antrenată răspunderea pentru neglijență a persoanelor competente să efectueaze urmărirea penală în cazul respectiv, pedeapsa fiind amendă penală și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.” (Deputat PSD, Eugen Nicolicea) Codurile Penale Comisia a dezbătut și articolul 273, privind Mărturia Mincinoasă. Iată care este propunerea PSD-ALDE, din inițiativa legislativă:
”Nu constituie infracţiune refuzul de a face declaraţii prin care persoana se autoincriminează, refuzul de a declara în sensul solicitat de organele judiciare, modificarea şi retractarea declaraţiei care a fost dată prin exercitarea unor presiuni de orice fel asupra martorului şi nici simpla divergenţă de mărturii în cadrul unui proces, dacă nu există probe directe din care să rezulte caracterul mincinos şi de rea-credinţă, al acestora.”
