Cozmin Guşă, despre Brexit ca precedent, efectele sale asupra României şi câştigurile Rusiei

Concret, analistul a dat asigurări că, pe termen scurt, Brexitul nu va avea impact asupra românilor din Regatul Unit, dar a enumerat ţările pentru care ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană poate constitui un precedent.

Mai mult, comentatorul politic nu a vorbit despre Rusia fără să aducă în discuţie "partenerul tăcut" al acesteia: China.

Analistul politic a explicat cum vede posibilele consecinţe asupra românilor şi în special asupra celor care învaţă, muncesc sau trăiesc în Marea Britanie.

"Deocamdată, n-o să aibă niciun fel de impact asupra românilor. Singurul impact al Brexitului se resimte astăzi doar asupra economiei Marii Britanii, a cotării acestei economii pe piaţa internaţională şi a unor începuturi furtunoase de negocieri bilaterale, pe care Marea Britanie trebuie să le facă. Brexitul (şi felul în care el se va materializa) se va resimţi un pic, iar astăzi nu putem să bănuim care vor fi consecinţele acestuia asupra unor state membre ca România, pentru că aceste condiţii de astăzi pe care le putem analiza nu vor mai fi condiţiile de peste doi ani de zile (când se va formaliza această decizie şi vor urma anumite decăderi din drepturi sau anumite stopări de fluxuri financiare sau umane)", spune Cozmin Guşă.

Întrebat despre posibilitatea ca Brexitul să servească şi pentru alte state, să facă şi ele o mutare asemănătoare, analistul a vorbit despre posibilitatea ca alte ţări să urmeze exemplul Marii Britanii.

Guşă: "Brexitul, în primul rând, le-a dat idei de negociere şi altor state în ceea ce priveşte prezenţa în Uniune, pentru că, în spatele intenţiilor politice (bine escamotate), a stat, de fapt, această dorinţă a unor politicieni britanici (de a-şi renegocia poziţia din interiorul Uniunii, cu ocazia referendumului la care nu se aşteptau să fie un vot negativ atât de puternic) şi să poată să ceară condiţii mai bune pentru Marea Britanie într-o Uniune Europeană manevrată copios astăzi de către o Germanie care-şi subordonează atât Franţa, cât şi o parte dintre interesele sale economice relaţiei cu Moscova, tocmai din cauza dependenţei energetice şi de resurse pe care Germania o are faţă de Moscova, plus fluxuri financiar-bancare subterane care leagă Berlinul de Moscova.

Acest exemplu al Marii Britanii sigur că va fi urmat rapid şi de către Danemarca (probabil), şi de către Franţa, din dorinţa de a negocia… probabil şi de alte state. Numai că problema nu se pune aşa; problema se pune dacă există capacitatea, la nivelul liderilor europeni, de a folos Brexitul ca pe o oportunitate de a reaşeza Uniunea Europeană (care s-a născut ca un proiect foarte serios) pe un fundament corect. Pentru că activitatea în cadrul Uniunii Europene (respectiv al Comisiei Europene şi a Parlamentului European) a fost o activitate bazată pe foarte multă minciună şi pe mult politicianism.

În ultima decadă, aceste lucruri aşa s-au întâmplat – este de notorietate în Parlamentul European faptul că foarte multe dintre deciziile care se iau se iau doar pentru a favoriza pieţele corporaţiilor naţionale sau multinaţionale din ţările privilegiate (respectiv blocul germano-francez) mă face să cred că foarte mulţi dintre europarlamentari reprezintă, de fapt, grupuri de interese ale acestor corporaţii multinaţionale, grupuri de lobby, pentru a influenţa anumite decizii.

Cred că tot ceea ce s-a întâmplat acolo în ultima vreme, într-un fel sau altul, a favorizat exporturile Germaniei (a cărei economie este total dependentă de exporturi, în condiţiile în care importă foarte multe resurse şi repet: din blocul eurasiatic, se face cel mai mult acest import. Apoi, a fost jocul dual pe care mulţi dintre membrii Comisiei (care ar fi trebuit să fie de sorginte euroatlantică) l-au făcut şi cu partea eurasiatică – şi aici nu vorbesc doar de politica întrucâtva superficială a Germaniei sau a Franţei, ci şi de politica altor ţări, care nu au preferat un parcurs de tip euroatlantic în relaţia cu Statele Unite, ci şi-au dublat acest parcurs de o relaţie privilegiată cu blocul eurasiatic reprezentat de axa Moscova-Beijing. Adică una zicem şi alta fumăm – cam asta a fost politica în Uniunea Europeană şi, din cauza acestei politici, cetăţenii au căpătat neîncredere în politicieni, pentru că mai există presă liberă în anumite state şi acolo lucrurile au fost discutate.

Şi atunci acestă lipsă de transparenţă şi această minciună multiplicată a generat această neîncredere în proiectul european, despre care s-a uitat că a fost un proiect care să aducă prosperitate economică şi pace durabilă şi a devenit un proiect care să susţină interesele doar unei anume ţări (cum ar fi Germania) sau să susţină interesele unor corporaţii multinaţionale, în dauna unor companii naţionale mai ales din ţările nou-venite în Uniunea Europeană, care n-au fost folosite decât ca o piaţă de desfacere şi mai puţin ca un partener cu drepturi egale. Eu mă mir că în ţările nou-venite nu există un foarte puternic val anti-Uniunea Europeană; acestea sunt, în continuare, nişte ţări europeniste… mă rog: poate cu excepţia Ungariei, dar, în rest, nu sunt mari probleme".

Cozmin Guşă a explicat şi ce ar avea Rusia de câştigat în urma Brexit-ului.

"Pentru Rusia, absolut orice tulburare de unitate în zona euroatlantică este o bucurie, pentru că Rusia operează în accepţiunea unui Război Rece instalat deja (al doilea Război Rece, după cel care s-a încheiat în anul 1989) şi, în această accepţiune, sigur că orice dereglare în blocul de tip euroatlantic produce bucuria adversarului, care nu este doar Rusia – este, de fapt, blocul de tip eurasiatic, în care Rusia este vocea militară, iar China este partenerul tăcut care, în această calitate de „silent partner” al Organizaţiei de la Shanghai, încearcă să profite de oportunităţi economice pe zona America de Sud şi Africa, nedorind să ia frontul luptei publice pe care Rusia şi l-a asumat cu multă determinare şi crezând (probabil că aşa este) că-şi produce un avantaj.

Avantaje de tip direct în urma Brexitului Rusia nu poate să aibă, dar avantaje de tipul „Vedeţi? V-am spus noi că această construcţie nu este una solidă şi perenă şi că nu produce avantaje pentru locuitorii zonei euroatlantice”, pe astea cred că le va folosi din plin şi datorită lor va merge în această direcţie, în condiţiile în care Rusia nu poate să-şi mulţumească, din punct de vedere economic, locuitorii, nefiind performantă. Singurele domenii în care Rusia performează sunt cel al extracţiei şi al vânzării de resurse (care se face la preţuri din ce în ce mai mici), respectiv al unor întreprinderi retehnologizate cu efort german, care efort german a venit în schimbul resurselor de tip gaz-petrol pe care Rusia le-a asigurat Germaniei", explică analistul politic.