”Există acele două filtre prin care, cei care se pot califica, în vreme de război, să ajungă președinți ai României, trebuie să treacă, să nu fie reținuți de acele site. Primul este un filtru intern și cel de-al doilea, un filtru extern. Filtrul intern este legat de posibilitatea de a preveni derapajele antidemocratice, și, ca să sintetizez foarte simplu asta, aici e vorba de baronizare. Simbolul derajelor democratice în România este dat de baronizarea României, care înseamnă oameni inculți, oameni pușcăriabili, care dezvoltă putere, oameni care și-au făcut rețele mafiote la primăriile, consiliile județene, unde sunt reprezentanți și unde drenează banul public. Oameni care, de la nivelul banilor și a puterii politice pe care o au acești baroni, sfidează populația. Aceste derapaje antidemocratice pot fi reprezentate, în principal, în România, de către acest sindrom de baronizare, iar cel care se va califica este cel care va putea să demonstreze, în următoarele săptămâni, și mai are vreo două-trei la dispoziție, nu toată campania, că se poate desprinde, la modul implicit, nu neapărat explicit, de această rețea de baroni. Sigur, baronii principali la PSD, cea mai mare povară Ponta, baroni mulți la PNL, baroni și mai mulți PDL, nu mai vorbim de baronii UDMR. Pe candidați nu îi diferențiază foarte tare, în acest moment, apropierea față de baroni, pentru că, aproape cu toții, sunt apropiați de baroni, sunt câțiva care nu contează și care nu au această posibilitate de a se califica sau de a fi apropiați de baroni. Baronul, în România, este util doar dintr-un singur punct de vedere: are captive mase de asistați sociali, pe care îi transformă într-o mășinărie de vot, extrem de eficientă pe baza căreia baronul își negociază contractele. Avem o listă lungă, dacă ne uităm la județe, foarte puține nu sunt calamnitate, din punct de vedere baronistic. Acesta este un lucru determinant, un filtru intern pe care oamenii responsabili, (...) doar cu un sprijin al centrelor de putere responsabile instituționalizate sau neinstituționalizate, România se poate normaliza. Și centrele de putere responsabile, în mod cert, astăzi, în vreme de război, sunt pentru prevenirea derapajelor democratice, care pot să vină, în principal, de la presiunea baronilor”, a explicat consultantul politic.
Privind vizita premierului, Victor Ponta, în Statele Unite ale Americii, Cozmin Gușă consideră că liderul PSD ”forțează o anumită percepție, în mod fals” și că” nu va putea să rezolve percepția apartenenței sale, la un joc de tip parteneriat strategic cu SUA, pentru că această percepție nu se formează peste noapte, prin vizite, ci în timp, prin dedicație”.
”Al doilea filtru, este unul extern, care astăzi merge în vremuri de război cu un singur aliniament, pe dedicația parteneriatului strategic cu SUA, aici ne-a adus viața, atâta ne-a rămas de ales. Că unii sunt bucuroși sau alții sunt triști, e neesențial, dar asta avem de făcut astăzi și acest filtru, apropo de vizita lui Ponta în Statele Unite, este unul care va acționa într-un mod sofisticat, greu perceptibil, dar extrem de eficient. Ce face Victor Ponta în Statele Unite? Forțează o anumită percepție, în mod fals. Nu va putea să rezolve percepția apartenenței sale la un joc, de tip parteneriat strategic cu SUA, pentru că această percepție nu se formează peste noapte, se formează în timp, nu se formează prin vizite, ci prin dedicație, pentru anumite lucruri, în acel spirit. Din acest punct de vdere, suntem într-o situație ușor tragicomică, în sensul în care, suntem probabil cea mai pro-America țară, din Europa, și nu avem astăzi, în campanie electorală, un candidat la prezidențiale despre care să putem spune că ar fi ”omul americanilor”, a declarat Cozmin Gușă.
Pe de altă parte, consultantul politic a arătat că România deține ”amatori în politica externă, amatori la nivel guvernamental care habar nu au să cuatifice responsabilitatea pe care o au, din punct de vedere internațional”, subliniind, în acest sens, că România nu va putea rezista, în față jocului complex al Rusiei, ”al Euroasiei, per ansamblu”, dacă nu va fi ”asistată, de cealaltă parte, ca frontieră a NATO”.
”Eu vorbeam instituțional și am mai vorbit în emisiuni la tine despre faptul că, în această masă, pe trei picioare principale, ar fi trebuit să fie și Parlamentul, numai că Parlamentul s-a autoextras, fiind atât de calamnitat din punct de vedere instituțional, nu se poate califica. Așa că, au rămas ”cele trei picioare ale mesei” președinte, prim-ministru și servicii secrete, cel puțin două din aceastea trebuie să fie în direcția de orientare strategică a politicii și a jocului de putere din România. Dacă la candidați nu putem suspecta pe niciunul din cei cu șanse, că ar fi un om al americanilor, la posibilitățile de prim-ministru sunt destui care s-ar califica, aici există o interesecție între cei care se pot califica, și putem să facem o listă lungă, și cei care ar avea și forța politică, după ce s-ar califica, în funcția de prim-ministru, să influențeze prin relația cu președintele sau cu instituțiile statului, respectiv serviciile secrete, această predicitiblitate. Pentru că acest al doilea filtru este un filtru de predictibilitate, în condițiile în care, jocul Rusiei, al Euroasiei per ansamblu, este foarte sofisticat și forjat din punct de vedere diplomatic și dacă România nu este asistată, de cealaltă parte, ca frontieră a NATO, nu va putea să facă față acestui joc. Noi avem amatori în politica externă, amatori la nivel guvernamental care habar nu au să cuatifice responsabilitatea pe care o au, din punct de vedere internațional, sunt oameni care se învât de colo-colo și puțini dintre ei înțeleg ce ar avea de făcut, ca să fie și eficienți pentru parteneriat și eficienți pentru România, și să poată să își construiască o carieră politică, de care nu le-ar fi rușine. La noi, sunt gesturi de oameni care vor să treacă mai repede mandatul, să numere, fără probleme cu DNA, mai mulți bani negri, la finalul mandatului, dacă se poate, cât mai mult amante, cam asta e situația”, a explicat Cozmin Gușă.