"Astăzi s-au întâmplat multe lucruri. Ele au și fost expuse public, pentru că toată presiunea acumulată post-alegeri, unii pe seama bucuriei și a satisfacției, alții pe seama dezamăgirii și a insatisfacției, la un moment dat trebuie să iasă la suprafață. A fost încă o zi sub semnul sintagmei ‘voturile vorbesc’. Aceste lucruri care se subordonează acestei sintagme le-am putut vedea. Se conturează acea variantă pe care o prezentam în urmă cu câteva zile, varianta de pace negociată, varianta 2A în ceea ce prezentam noi, adică până la urmă Klaus Iohannis să accepte, nici nu are prea multe ce să facă, un premier propus de PSD cu care și Liviu Dragnea și PSD să fie de acord. Bineînțeles, inclusiv aliatul ALDE, deocamdată, dacă nu va fi altul. Asta clarifică într-un fel treburile, dar ne arată două lucruri: (1) se ajunge la o pace și (2) că vom avea un alt model de conducere față de cele din ultima perioadă, dar care nu este un model nou pentru România. I-am spus model polonez, dar, de fapt, este un model care a funcționat și în România. Și sunt în măsură să vorbesc despre asta, având în vedere că a funcționat o perioadă chiar în timp ce eu eram secretar general la PSD, sub președinția și prim-ministeriatul lui Adrian Năstase, în 2001", a spus Gușă.
Consultantul politic a susținut că această pace se poate transforma din una negociată în una simulată, dacă Klaus Iohannis și Liviu Dragnea nu vor juca corect.
"Pacea asta care se poate instala și este pe cale să se instaleze e bună pentru noi, cu condiția să fie jucată corect și ambii combatanți, pe de-o parte Klaus Iohannis și instituția prezidențială, pe de altă parte Liviu Dragnea și majoritatea parlamentară, să o joace corect. Adică să nu fie o pace simulată. Evenimentul devoalat public astăzi, respectiv al chemării informale a lui Călin Popescu Tăriceanu la Cotroceni, poate să împieteze serios asupra ideii de pace instalată și, atunci, să apară ca o pace simulată care, la un moment dat, orice lucru simulat bineînțeles că se va răzbuna. În Polonia, știm foarte bine, un deputat, Kaczynski, fratele fostului președinte mort în tragicul accident aviatic de la Katyn, din Rusia, este și președintele partidului de guvernare. Și în această calitate, simplă, dar atât de importantă, de deputat și de președinte al partidului, are cea mai mare autoritate din țară, și prin intermediul partidului și al prim-ministrului, celebra Beata, așa o cheamă, reușește să-și impună voința politică într-un sistem de reafirmare a identității naționale, de ordine și disciplină, care nu a fost contestat deloc în ultima perioadă. Nici la noi modelul nu este nou, dacă se va recurge la el, și toate premizele sunt să se recurgă la acest model, mai ales din ultimele declarații ale lui Liviu Dragnea", a susținut acesta.
Cozmin Gușă a explicat cum funcționează acest model de guvernare: "Cam cum a funcționat acest model? Spre exemplu, în perioada pe care o cunosc bine, 2001-2004, în care PSD avut o guvernare minoritară, a avut puțin peste 40%, a avut o coaliție parlamentară cu UDMR, săptămâna de lucru începea luni dimineața, înâlniri informale la partid, apoi la 10.00 delegația permanentă a partidului, care stabiliea punctele de acțiune guvernamentală, la masă fiind marea majoritate a miniștrilor, care aveau și funcții în partid, nu toți, și liderii politici, de la președinții camerelor până la președinți de comisii care nu aveau funcții în Guvern. Se stabilea agenda de lucru a Guvernului de către specialiștii de la masa partidului, comitetul la care se referă, probabil, Liviu Dragnea astăzi, iar toate deciziile erau comunicate de către liderii de grupuri parlamentare, într-o ședință lunea, pe la orele 14.00, parlamentarilor care trebuiau să susțină în Parlament proiectele Guvernului, negociate la partid. Iar tot Guvernul acționa în baza deciziei politice care se lua în acea dimineață, cu unele reglaje. Modelul era legitim și este și acum, pentru că în cazul unui vot pe liste răspunderea este a partidului, meritul este al partidului, deci cu atât mai mult și execuția trebuie să fie execuție politică. Nu este un model românesc, repet, este un model care se practică peste tot".
"I-a spus comitet de monitorizare pentru că, probabil, s-a gândit la prezența aliaților la masă. Dacă va fi alianță sau dacă va fi coaliție. Alianță e cu un partid, coaliție e între mai multe partide. Dacă, probabil, va fi cooptat și un alt partid pe lângă ALDE, cele mai mari șanse avându-le UDMD. Este o decizie foarte grea pe care Liviu Dragnea trebuie să o ia. În 2001 am preferat să lăsăm UDMR în afara coaliției de guvernare, am avut doar alianță parlamentară. Și bine am făcut. Nu le-am dat nici posturi de prefecți, și bine am făcut. Liviu Dragnea s-a gândit la un comitet de monitorizare, pentru că nu poate să facă un organism politic din mai multe partide decât dacă face o alianță funcțională. Numai că o alianță funcțională între un partid de stângă și un partid de dreapta poate să împiedice partidul de dreapta, ALDE, să se dezvolte și să ocupe mai mult din partea dreaptă, pentru că este ținut în chingile unei alianțe formalizate și cu organisme de conducere comune. Și atunci comitetul de monitorizare la care s-a referit ar fi mai potrivit și ar fi în acord cu programul de guvernare mai puțin politizat", a continuat acesta.
De asemenea, consultantul politic a analizat și situația în care se află Liviu Dragnea, susținând și că două nume sunt mai proeminente în ceea ce privește propunerea PSD pentru funcția de premier, anume Mihai Fifor și Sorin Grindeanu.
"În cazul lui Liviu Dragnea, eu înțeleg o anumită frustrare pe care poate să o resimtă, dar, în același timp, vreau să remarc și să subliniez faptul că acționează foarte înțelept. Și încă o dată spun, probabil necazurile prin care a trecut în ultima vreme l-au făcut să se oțelească și îl arată ca pe un bărbat hotărât, care și-ar dori ceva, dar, știind că nu poate sau că ar creea cu acel ceva pe care și l-ar dori, anume funcția de prim-ministru direct, preferă să acționeze în acest fel, în condițiile legii. Atunci, sigur că ne vom trezi destul de repede cu niște propuneri făcute președintelui Iohannis, propuneri despre care deja se vorbește. Și chiar în premieră Realitatea.net ieri a avansat niște nume, printre care două se disting. Mihai Fifor, care este liderul grupului parlamentar, un deputat de 46 de ani, astăzi parlamentar de Arad, profesor de limba română și literatură, și, respectiv, Sorin Grindeanu, 43 de ani, fost ministru și viceprimar al Timișoarei, matematician informatician. Deci, după cum se vede, ambii sunt din generația Ponta, diferența dintre ei și Victor Ponta este că au fost mai puțin norocoși în viață, nu au avut protectori să-i pună repede în funcții de răspundere (cum a pățit Ponta și pățit prost, pentru că nu i-a mers bine, vedem ce fire are fostul prim-ministru și ce dezastre generează prin ceea ce face în plan personal) și sunt mult mai disciplinați, calitate pe care Victor Ponta n-a avut-o. Cel puțin, dacă despre aceste două nume este vorba, este evident că e vorba de niște copii ai partidului, oameni crescuți de partid. Sigur că decizia ne va clarifica mai bine, dacă se va lua între cei doi, între Mihai Fifor și Sorin Grindeanu, cam în ce fel va funcționa Guvernul. Nu este un detaliu lipsit de importanță că Mihai Fifor este porfesor de literatură, deși a fost și secretar de stat în Ministerul de Interne, deci are și el experiență administrativă, sau Sorin Grindeanu matematician, fost ministru, respectiv viceprimar, președinte de Consiliu Județean, evident cu o experiență administrtivă mai mare. Cam așa stau treburile astăzi, apropo de pace, care poate să fie simulată, și apropo de modelul polonez, care nu e model polonez, tocmai v-am spus cum s-au întâmplat treburile în perioada 2001-2004, când guvernarea Năstase, chiar dacă pe final a făcut mari gafe legate de privatizări și legate de negocierea apartenenței la UE, dar până în acel moment guvernarea a fost coerentă, disciplinată, făcută în inters național", a declarat Gușă.
