Fostul lider al UDMR, Marko Bela, susține într-o analiză despre alegerile europarlamentare care tocmai au trecut că UDMR trebuie să se înțeleagă cu opoziția „ultranaționalistă” din România dacă nu vrea să-și piardă influența.
„După alegeri Europa a rămas în continuare aceeași, și asta e bine. În schimb, pe țări, luate separat, această confruntare are mulți învinși și are, aparent, mulți învingători. În România, de exemplu, a eșuat partenerul mai mic al coaliției de guvernare, Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE), care nu a trecut pragul de 5%. Altminteri și la noi, prezența la urne a fost deosebit de mare, de aproape 50 la sută, scor fără precedent. Ei bine, dacă îmi pare rău pentru cineva, acesta este tocmai președintele acestui partid realmente liberal, fost premier, un politician deschis, cu vederi europene, Călin Popescu-Tăricean, care nu a realizat însă că azi nu mai e suficient să vorbești clar, precis și sincer, ci este nevoie și de captatio benevolentiae. În schimb un partid populist înființat abia de câțiva ani, Uniunea Salvați România, a obținut un scor de peste 20% pentru că recurge la o retorică de opoziție foarte zgomotoasă dar destul de goală. A eșuat și principalul partid de guvernare, Partidul Social-Democrat, al cărui președinte, Liviu Dragnea, a fost condamnat de Înalta Curte de Casație și Justiție, a doua zi după alegeri, la trei ani și șase luni de închisoare cu executare. Chipurile, pe vremea când era președinte de consiliu județean, o instituție subordonată lui, și influențată de el, a angajat fictiv două persoane care au lucrat pentru partidul său. (Într-un caz asemănător a fost anchetat cândva în Franța Jacques Chirac.) Aceste coincidențe sunt, oricum, ciudate: într-o zi pierzi alegerile, a doua zi te duci la închisoare. Nu cu câteva zile înainte, și nici după câteva zile, ci a doua zi. Așa este azi România. Cel mai bun rezultat a fost obținut de Partidul Național Liberal (nu mai sunt, de mult, liberali: sunt membri ai Partidului Popular European). E tipic că primul pe lista acestui partid și-a dobândit popularitatea ca moderator al unui canal de televiziune printre altele prin ieșiri ultranaționaliste, net antimaghiare, și dealtfel n-a fost niciodată politician înainte de a ajunge pe lista PNL. Trăim în toată Europa epoca politicienilor „neîntinați”, între care se află oameni de tot felul, dar toți încearcă să răspundă unei anumite așteptări privind schimbarea de sistem pe scara europeană, și asta e valabil și în afara Uniunii Europene, să ne gândim doar la actorul de comedie Zelenski, ajuns președinte în Ucraina. După cum coaliția de partide a noului președinte al Slovaciei, Zuzana Čaputova, a ieșit de asemenea învingătoare în europenele de acum.
A crescut așadar nevoia de schimbare a guvernelor sau a sistemelor în Europa, dar nu s-a clarificat încă deloc ce poate însemna pe viitor înnoirea, iar acest lucru este oricum încurajator după ce am avut peste tot niște prognoze pesimiste, eurosceptice sau naționaliste. În schimb, reprezentarea maghiarilor din afara granițelor nu s-a întărit. În Slovacia nici Partidul Coaliției Maghiare, nici partidul slovaco-maghiar Most-Híd nu a trecut pragul electoral, probabil pentru că niciunul, nici celălalt n-a reușit să transmită mesajul schimbării, primul, obosit, poate, de îndelungata sa poziție de opozant, celălalt, ostenit de guvernare. În România, UDMR a reușit până la urmă să țină pasul în mobilizare cu partidele românești, și deși la alegerile parlamentare obișnuia să obțină peste 6% din voturi, rezultatul de acum, de peste 5%, e suficient pentru redobândirea celor două mandate. Aceasta reușită a constituit o miză cel puțin la fel de importantă pe plan politic intern, cât și extern, deoarece în ultima vreme în România antimaghiarismul înregistrează o creștere sensibilă, și în plus, cu câteva zile înaintea alegerilor europene, cedând și presiunii opiniei publice maghiare, UDMR a rupt acordul de colaborare parlamentară cu coaliția de guvernare. În schimb, în cealaltă parte a eșichierului, uniunea maghiară ar trebui să se înțeleagă cu opoziția tot mai ultranaționalistă, dacă nu doar la Bruxelles, dar nici la București nu vrea să-și piardă influența”, a precizat Marko Bela într-un articol pe contributors.ro.
Rareș Bogdan reacționează
Rareș Bogdan a reacționat virulent la atacul lui Marko Bela, spunând că nu a făcut altceva decât să vorbească și să prezinte adevărul. „Adevărul doare”, subliniază Rareș Bogdan, care lansează și el un atac la adresa fostului lider UDMR, catalogându-l „un poet aproape ratat”.
„Nu am facut altceva decât să vorbesc și să prezint ADEVĂRUL. Știu, însă, că adevărul doare. Și cel istoric, și cel de zi cu zi. Aaaa, era să uit, ....până să mă “distrugă” un poet aproape ratat ca acest domn, va mai trece muuuuulta apă pe Dunare, Tisa și Mureș! Să fie sănătos! România NU moare și nici nu se predă! NICIODATĂ! Iar Articolul 1 din Constituție nu este negociabil, cât vor fi ROMÂNI pe acest pământ. Eu sunt un român în Romania, un român în Europa. Sunt un român patriot, EUROPEAN convins și militant pentru cel mai profund, civilizat, frumos și educat continent al acestei lumi, EUROPA noastră.”, este reacția lui Rareș Bogdan.
