Realitatea.net a redat cele mai importante momente de la dezbaterea Codului de Procedură Penală.
Camera Deputaților a dat vot final pe codul de procedură penală, la ora 22.20, după o dezbatere de cinci ore. Au fost 175 voturi ”pentru”, 78 ”împotrivă”, o abținere. La finalul ședinței, niciun lider PSD nu a mai ieșit prin față, pentru a da declarații. În schimb, USR a anunțat că de astăzi, România se transformă în rai al penalilor, iar USR și PNL vor ataca proiectul la CCR.
Dan Barna, președintele USR, a explicat pe larg: "Liviu Dragnea tocmai şi-a asigurat premisele pentru a-şi anula un proces, Tăriceanu şi-a asigurat premisele pentru a scăpa de acuzaţii. Astăzi, România a devenit un rai al infractorilor”, a subliniat Barna.
Întrebat de ce votul a fost în aceeaşi zi cu şedinţa Comisiei, deputatul USR a explicat că mai mulţi social-democraţi ar fi spus că "este un ordin de mai sus”.
"Domnul Vlase a spus că este un ordin de mai sus, de deasupra lui, şi nu ţine de el. Ceea ce au spus mai mulţi membri PSD, nu doar domnul Vlase, este un ordin al domnului Dragnea ca astăzi Codul de procedură penală să fie modificat”, a spus Barna.
Votul pe amendamente s-a terminat. Varujan Vosganian a venit foarte nervos la prezidiu, spunând că este inadmisibil ca un coleg de la USR să aibă un astfel de comportament, după ce ar fi făcut un gest obscen: ”Eu nu mai vin în Parlament, nu mai suport”. Paradoxal, Dan Barna, președintele USR, a venit la prezidiu și a precizat că USR își cere scuze în numele colegului și își asumă. Gestul obscen ar fi fost făcut de Cristian Ghinea, deputat USR.
În plen se votează articol cu articol, cu amendamentele admise. După ce au a trecut de votul pentru articolul 150, la fiecare vot, deputații USR aplaudă.
Gabriel Vlase a anunțat că au decis să voteze amendament cu amendament, deci vor avea 327 de voturi: ”Vă anunț că am reușit să obțin bunăvoința colegilor de la Opoziție și vom vota amendament cu amendament”, a spus Vlase, de la prezidiu.
În plen au loc dispute între Opoziție și Putere, asupra modului în care se votează. Gabriel Vlase a propus ca amedamentele admise să fie votate în plen, în bloc. Liderii de grup au mers la prezidiu pentru consultări.
Stelian Ion a susținut de la prezidiu, un amendament respins la articolul prin care Liviu Dragnea își poate ataca hotărârea de condamnare, cel de la articolul II, privind ”Dispoziții finale și tranzitorii”. Cum era de așteptat, a fost respinsă propunerea.
Între timp, aproape 50 de oameni s-au strâns în fața Parlamentului, pentru a protesta.
A început dezbaterea în plen pe amendamente. A fost votat ca timp de dezbatere o oră. Prima dată se dezbat amendamentele respinse. Evident, sunt respinse și în plen.
Florin Iordache a spus în plen, că PSD nu și-a dorit decât să pună capăt abuzurilor: ”Noi nu am vrut decât să punem capăt abuzurilor. Faptul ca se spune in spatiul public că anumite probe nu se iau in considerare este fals. Dacă găsește o probă care este foarte tare se sigilează și se deschide alt dosar. Noi vrem să aducem România pe un drum normal, noi chiar am vrut și în programul de guvernare să punem capăt abuzurilor. Vă rog să ignorați ordinul de partid și să votați așa cum credeți”.
Varujan Vosganian a venit în plen și a spus: ”Nu ne putem salva decât toți odată, nu ne putem salva pe rând”.
Stelian Ion a atras atenția din nou asupra abuzului făcut: ”Mi-aș dori să ridice mâna cei care au fost condamnați definitiv. Nu vă înghesuiți. Pentru acest interes sacrificați interesul cetățeanului de rând. Sunteți manipulați și nu știți ce conțin aceste amendamente odioase. Nu mai mințiți și spuneți că aceste prevederi sunt in conformitate cu directivele. Multe dintre ele incalcă directivele. Această lege ne va crea o nesiguranță de a merge ziua în amiaza mare pe stradă”.
Ședința de vot final a început la ora 18.00. Între timp, a fost publicat raportul Comisiei Iordache. Are 315 pagini și poate fi citit aici. Stelian Ion, deputat USR, a venit la prezidiu și a declarat că este imposibil ca un raport de 315 să poate fi citit, până chiar și de Florin Iordache. Totodată, acesta a cerut ca votul pe codul de procedură penală să fie votat miercuri. La rândul său, și Raluca Turcan a atras atenția asupra modificărilor din proiect.
Ședința de plen a început la 16.30 și este condusă chiar de Gabriel Vlase, propus de Klaus Iohannis la șefia SIE. Opoziția a cerut ca proiectul să fie scos de pe ordinea de zi, întrucât nu există raport, dar PSD-ALDE a invocat procedura de urgență, pentru care nu este necesar raportul.
Ce s-a întâmplat în Comisia Iordache
Codul de Procedură Penală a trecut, tot luni, cu 15 voturi ”pentru”, 6 ”impotrivă” de Comisie. Florin Iordache a refuzat să facă declarații, după ce s-a terminat ședința. A preferat efectiv să fugă de camere, alergând către biroul lui Liviu Dragnea, după ce în comisie s-a votat posibilitatea ca șeful PSD să atace hotărârea de condamnare din dosarul ”Referendumul”.
Cele două amendamente care îl ajută pe Dragnea:
1. Spre finalul ședinței, Comisia a votat reîntoarcerea la un amendament care îi asigură lui Dragnea calea de atac pentru hotărârea de condamnare. Concret, textul prevede că o cale de atac împotriva unei hotărâri pronunțate începe de la data la care prezenta lege intră în vigoare. Așadar, Liviu Dragnea poate ataca hotărârea dată de judecători care l-au condamnat, după ce legea Codului de Procedură Penală intră în vigoare. Iată forma amendamentului:
(3) Termenele pentru exercitarea căilor de atac declarate împotriva hotărârilor pronunțate până la data intrării în vigoare a prezentei legi și pentru motivele prevăzute de aceasta încep să curgă la data intrării sale în vigoare.
2. Comisia Iordache a ajuns la articolul 453 care cuprinde prevederea cu dedicație pentru Liviu Dragnea. Cum era de așteptat, Comisia a păstrat prevederea care permite rejudecarea procesului lui Liviu Dragnea, întrucât se încadrează la caz de revizuire:
Art. 453: Cazurile de revizuire
(1) Revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când:
„g) neredactarea şi/sau nesemnarea hotărârii de condamnare de judecătorul care aparticipat la soluţionarea cauzei;
USR a propus eliminarea propunerii, dar a fost respinsă. Stelian Ion a spus: ”Intentia este să se aplice retroactiv, si revizuirea o propuneti sa o puteti face oricand. Este operațiunea Nufărul. Nu e normal sa pui in discutie decizii care au fost judecate defintiv. Propuneti ca revizuirea sa se faca oricand nu in termen de la publicarea in Monitorul Oficial”.
Ce amendamente a mai votat Comisia Iordache
1. Comisia Iordache a renunțat la un amendament și a decis să se întoarcă la forma din inițiativă a articolului 164, care stabilește ”Dispoziţii speciale privind percheziţiile efectuate la o autoritate publică, instituţie publică sau la alte persoane juridice de drept public. Concret, au votat să se aplice aceleași reguli la prechezițiile autorităților publice, ca la perchezițiile domiciliare, prevăzute la art. 157-163.
Dintre prevederile de la 157-163:
”Obiectele care nu au legătura cu cauza se restituie persoanei căreia îi aparțin, în termen de 30 de zile de la data ridicării, cu excepția celor care sunt supuse confiscării, în condițiile legii sau pentru care a fost obținut ulterior mandat de percheziție.”
„(6) Prin obiecte care nu au legătură cu cauza, potrivit alin. (4) se înțelege orice obiect, suport electronic de date, sau înscris care nu servește ca mijloc de probă pentru dovedirea infracțiunii pentru care a fost autorizată percheziția sau pentru care a fost obținut ulterior mandat de percheziție de la judecătorulcompetent, potrivit legii.”
„(81) Neindicarea obiectelor sau a persoanelor căutate împiedică efectuarea percheziției de către organul judiciar. Refuzul persoanei percheziționate de a preda persoanele sau obiectele căutate, precis identificate, se menționează în procesul verbal de percheziție. Lipsa acestei mențiuni din procesul verbal de percheziție, precum și continuarea percheziției fără a fi solicitate sau dacă au fost predate se sancționează cu nulitatea absolută. Probele obținute în baza unui proces verbal nul pentru aceste motive nu pot fi folosite în cadrul procesului penal.”
2. Comisia Iordache a mai renunțat la un amendament care prevedea, că la articolul 83, după litera b) se introduce o nouă literă, litera b1) cu următorul cuprins, prin care se stabilea că înștiințarea urmăririi penale se face prin notificare telefonică, fax, e-mail sau prin alte asemenea mijloace, încheindu-se în acest sens un proces- verbal. Iată forma la care au renunțat:
„b1) dreptul de a fi încunoştinţat de data şi ora efectuării actului de urmărire penală ori a audierii realizate de judecătorul de drepturi şi libertăţi. Încunoştinţarea se face prin notificare telefonică, fax, e-mail sau prin alte asemenea mijloace, încheindu-se în acest sens un proces- verbal. Absenţa sa nu împiedică efectuarea actului.”
În schimb, rămâne această formă a articolului 83:
Art. 83: Drepturile inculpatului
În cursul procesului penal, inculpatul are următoarele drepturi:
a) dreptul de a nu da nicio declaraţie pe parcursul procesului penal, atrăgându-i-se atenţia că dacă refuză să dea declaraţii nu va suferi nicio consecinţă defavorabilă, iar dacă va da declaraţii acestea vor putea fi folosite ca mijloace de probă împotriva sa;
a1) dreptul de a fi informat cu privire la fapta pentru care este cercetat şi încadrarea juridică a acesteia;
b) dreptul de a consulta dosarul, în condiţiile legii;
3. În comisie a fost adoptat un amendament la articolul care stabilește condițiile în care un judecător poate fi declarat incompatibil. Astfel, suprinzător, PSD a preferat să renunțe la forma modificată prin care un judecător poate fi declarat incompatibil dacă există indicii temeinice, și s-a întors la forma inițială, cu suspiciuni rezonabilă. Iată forma:
Articolul 64:
Incompatibilitatea judecătorului:
1. Judecătorul este incompatibil dacă
f)există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorului este afectată
4) A fost adoptat un amendament la articolul 10, privind Dreptul la apărare.
Concret, a fost înlocuită sintagma coroborarea faptelor, cu coroborarea probelor:
La articolul 10, dupăalineatul(4)se introduce un nou alineat, (41) cu următorul cuprins:
"(41) Exercitarea dreptului de a nu da nicio declaraţie nu poate fi utilizată împotriva suspectului sau inculpatului în nicio fază a procesului penal, neputând constitui o circumstanţă personală care să justifice convingerea organelor judiciare că persoana este vinovată de săvârşire infracţiunii pentru care este cercetată și nu poate fi utilizată la coroborarea probelor .” (PSD și UDMR)
Codul de procedură penală a trecut de Senat. Prevederea care i s-ar aplica lui Dragnea rămâne
Care a fost parcursul Codului de procedură penală, în Senat
Codul de Procedură Penală a fost votat miercuri în Senat, după ce săptămâna trecută, Comisia Iordache a dat raport final, care cuprinde și o prevedere cu dedicație pentru Liviu Dragnea. Concret, în urma unui amendament care prevede că procesul se rejudecă dacă unul dintre judecători nu a semnat decizia de condamnare, USR a anunțat că este posibil ca dosarul ”Referendumul”, al lui Liviu Dragnea să se rejudece, dacă prevederea s-ar aplica retroactiv.
Proiectul mai prevede că denunțurile mai pot fi făcute în maximum 6 luni de la constatarea faptei, iar procurorul poate fi tras la răspundere dacă dispune condamnarea, iar apoi, inculpatul este achitat de judecător.
Codul de Procedură Penală mai prevede, în forma adoptată de Senat, că autoritățile publice nu se mai pot referi la inculpați ca fiind deja condamnați. Totodată, s-a înlocuit sintagma ”suspiciune rezonabilă” cu probe sau ”indicii temeinice”. Pe de altă parte, s-a adoptat și amendamentul prin se poate aface apel la un dosar în care s-a dispus achitarea în primă instanță doar dacă există probe noi sau probe readministrate. Totodată, prin alte amendamente, și arestarea preventivă va fi dispusă mai greu de judecător.
Care sunt cele mai importante amendamente modificate în forma în care au ajuns la Senat, săptămâna trecută
1. Comisia Iordache a votat o prevedere care i s-ar aplica lui Liviu Dragnea. Concret, a fost adoptat un amendament care precizează că un caz este revizuit, dacă hotărârea de condamnare nu este semnată de judecătorul care a participat la soluționarea cauzei. Concret, Dragnea ar beneficia de revizuirea dosarului Referendumul, dacă modificarea s-ar aplica și retroactiv.
2. A fost adoptat un amendament prin care o instanță de apel nu poate desființa o soluție de achitare decât dacă sunt readministrate probe sau introduse probe noi.
3. A fost adoptat un amendament prin care dosarul se clasează, dacă în termen de un an, dacă urmărirea penală pentru faptă nu trece la urmărire penală pe numele unei persoane.
4. A mai fost adoptat un amendament prin denunțul poate fi făcut, pentru a beneficia de de reducerea limitei de pedeapsă, la într-un termen de maxim 6 luni de la data la care persoana a luat cunoştinţă de săvârşirea infracţiunii:
5. A mai fost adoptat un amendament prin care măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cursul urmăririi penale, sau de către instanţa de judecată în faţa căreia se află cauza, în cursul judecăţii, numai dacă din probe rezultă probe sau indicii temeinice că inculpatul a săvârşit o infracţiune.
6. A mai fost adoptat un amendament la articolul 249, privind Condiţiile generale de luare a măsurilor asigurătorii.
7. A mai fost adoptat un amendament la articolul 143 care prevede că convorbirile, comunicările sau conversațiile interceptate şi înregistrate, care nu privesc fapta ce formează obiectul cercetării nu pot fi folosite sau ataşate la dosarul de urmărire penală. Totodată, amendamentul mai vizează că în cazul în care pe parcursul derulării activității de interceptare sau înregistrare a convorbirilor, comunicărilor sau conversațiilor rezultă indicii săvârșirii și ai altor infracțiuni, poate fi cerută completarea mandatului și cu privire la acele infracțiuni.
8. La articolul 139, alineat 3, a mai fost introdus un alineat prin care camerele de supraveghere rămân probe în dosare. Amendamentul ii aparține lui Marton Arpad.
”Înregistrările de pe camerele de supraveghere precum și cele realizate în locuri publice se pot constitui mijloace de probă”.
9. Anterior, mai fost adoptat un amendament la același articol 139 prin care înregistrările efectuate de părţi și de subiecții procesuali principali, constituie mijloace de probă.
10. A mai fost adoptat un amendament al lui Cătălin Rădulescu, modificat și însușit de Ministerul Justiției, pentru protejarea martorului amenințat:
Articolul 125 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 125 Martorul ameninţat
În cazul în care există probe sau indicii temeinice că viaţa, integritatea corporală, libertatea, bunurile sau activitatea profesională a martorului ori a unui membru de familie al acestuia ar putea fi puse în pericol ca urmare a datelor pe care le furnizează organelor judiciare sau a declaraţiilor sale, organul judiciar competent acordă acestuia statutul de martor ameninţat şi dispune una ori mai multe dintre măsurile de protecţie prevăzute la art. 126 sau 127, după caz.
11. A fost adoptat un amendament prin care audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore, din 24:
12. A mai fost adoptat un amedament care este în favoarea etniilor, atunci când vine vorba de drepturile persoanei vătămate:
La articolul 81, alineatul (1), litera g2) se modifică și va avea următorul cuprins:
g2) dreptul de a i se comunica traducerea într-o limbă pe care o înţelege a oricărei soluţii de netrimitere în judecată, atunci când nu înţelege limba română, în cazul persoanelor care aparțin unei minorități naționale comunicarea se realizează în limba maternă. (Márton Árpád, deputat UDMR)
13. A fost adoptat un amendament care stabilește definiția suspectului. Propunerea era a Ministerului Justiției:
”Persoana cu privire la care din probele sau indiciile temeinice existente în cauză, rezultă că a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală se numește suspect”. Ministerul Justiției
14. A fost adoptat un amendament prin care ICCJ judecă și infracțiunile săvarșite de chestori, de generali, mareşali şi amirali.”
15. Ministerul Justiției a propus un amendament la articolul 15, prin care ”suspiciuni rezonabile” a fost inlocuit cu ”indicii temeinice”, care a fost adoptat:
16. A mai fost adoptat un amendament. Alineatul (5) al articolului 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(5) Organele judiciare au obligaţia de a asigura exercitarea deplină şi efectivă a dreptului la apărare de către părţi şi subiecţii procesuali principali în tot cursul procesului penal cu respectarea principiului egalităţii de arme."
17. A mai fost adoptat un amendament la articolul 4 care prevede, la alineatul 7, că organele judiciare trebuie să comunice și soluțiile de achitare, dacă au dat informații despre începerea urmării penale:
18. În deschiderea ședinței a fost adoptat un amendament prin care este interzis autorităților publice să se refere la inculpați ca și cum ar fi condamnați.
