Conducerea Consiliului Naţional Secuiesc propune, într-o scrisoare dată publicităţii miercuri, celor 153 de consilii locale din secuime să adopte câte o hotărâre cu privire la unele măsuri privind "apărarea unor interese legitime ale locuitorilor” din localităţile lor, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Potrivit proiectului de hotărâre pe care CNS îl propune spre aprobare consiliilor locale, acestea urmează să solicite Parlamentului şi Guvernului să respecte toate angajamentele internaţionale ale României, adoptate în domeniul protecţiei minorităţile naţionale.
De asemenea, consiliile locale ar solicita crearea unei regiuni administrative denumită "Ţinutul Secuiesc", care să aibă statut autonom.
Totodată, în proiectul de hotărâre se arată că delimitarea subdiviziunilor administrative din cadrul regiunii s-ar realiza prin referendum local.
De asemenea, în proiectul pe care CNS îl propune spre aprobare consiliilor locale se solicită ca în unităţile teritorial-administrative în care ponderea unei minorităţi naţionale depăşeşte 10%, limba acesteia să fie recunoscută ca limbă oficială, având acelaşi statut ca limba oficială a statului.
Hotărârile consiliilor locale urmează să fie comunicate prefecturilor, Comitetului Regiunilor din UE, Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale a Consiliului Europei, precum şi Consiliului Drepturilor Omului din cadrul ONU.
Potrivit expunerii de motive din proiect, orice reformă administrativă dintr-o ţară trebuie să se realizeze în primul rând pe baza intereselor pe termen lung ale populaţiei, a respectării principiilor democraţiei şi a angajamentelor internaţionale luate de ţara respectivă.
Totodată, CNS arată că premierul Victor Ponta a promis, cu ocazia vizitei din aprilie 2013 la Consiliul Europei, că la regionalizarea ţării se vor respecta toate angajamentele internaţionale ale României.
CNS aminteşte şi de referendumurile locale din anii 2007 şi 2008, când 210.000 de persoane s-au pronunţat în favoarea autonomiei Ţinutului Secuiesc.
"Guvernul si Parlamentul de la Bucureşti au reuşit, prin diferite metode, să creeze impresia falsă că procedează în mod democratic, respectând voinţa secuilor. Dacă autorităţile locale din Ţinutul Secuiesc ar formula critici cu privire la aşa-zisa rezolvare a problemelor minorităţilor naţionale din România, respectiv cu privire la preconizata regionalizare a ţării - care în forma actuală ar avea consecinţe deosebit de nefaste pentru Ţinutul Secuiesc- ar face un pas extrem de important", se arată în expunerea de motive a proiectului CNS.
