Potrivit Constituției și deciziilor Curții Constituționale, președintele are principalele sale atribuții în domeniul politicii externe și de securitate. Deși Guvernul României elaborează proiectele, șeful statului are, în general, funcția de reprezentare și este șeful CSAT.
Victor Ponta
Candidatul PSD la alegerile prezidențiale, Victor Ponta, consideră că "politică externă a României trebuie să fie una pragmatică”. În relația cu Republica Moldova, Victor Ponta vorbește despre “întâlnirea” cu frații noștri din RM, în cadrul UE, care nu e “doar un obiectiv de interes național, ci un crez al fiecărui român patriot, de pe ambele maluri ale Prutului”. Într-un progam politic aflat sub steagul cuvantului “unire”, Victor Ponta e prudent în privinta unirii cu R. Moldova. Nu menționează o posibilă unire a celor două țări, într-un singur stat, ci doar în cadrul UE, potrivit aceleiași surse.
În ceea ce privește relația cu Rusia și spațiul estic, nu există un capitol sau mențiune speciala în programul politic al candidatului socialdemocrat, dar se vorbeste la un moment dat despre “provocarile noi și foarte dure, mai ales la granița de Est a țării”.
Victor Ponta reafirmă angajamentele cunoscute despre SUA, NATO și bugetul apărării.
Privind rolul României în Uniunea Europeană, Victor Ponta consideră că statul român trebuie sa militeze pentru o Europa mai unită și mai solidară și trebuie să întărească relațiile cu statele influente, la nivel regional (cu Polonia si Turcia). Din punct de vedere economic, Victor Ponta spune că România poate deveni economia de top a Europei de Est, dacă va continua creșterea economică cu o strategie care exclude austeritatea.
Klaus Iohannis
Candidatul ACL la Președinție, Klaus Iohannis, vede R. Moldova ca pe o prioritate a politicii externe și afirmă că viitorul comun, al celor două state, este în Uniunea Europeană. Iohannis identifica momentul istoric, al semnării Acordului de Asociere la UE, de către Chișinău și subliniază că această fază este una dificilă.
Pe de altă parte, candidatul ACL nu are niciun capitol dedicat relației cu Federația Rusă și cu Ucraina învecinată. Singura afirmație este cea legată de statutul de membru NATO care ar duce la “intensificarea colaborării cu țările din Europa, Caucaz, Asia Centrală, Orientul Mijlociu și Nordul Africii”. Klaus Iohannis plasează Parteneriatul Strategic cu SUA, în contextul evenimentelor din Ucraina, și afirmă că România are “nevoie de mesaje ferme din partea SUA care să reitereze menţinerea garanţiilor de securitate”. Candidatul ACL vorbeste și despre Articolul 5 al Tratatului NATO – cel care asigură apărarea statelor membre, în caz de agresiune externă. Tot în acest context, Iohannis militează pentru creșterea alocărilor, din PIB, pentru forțele armate, încă de anul acesta.
Un element bine identificat, potrivit RFI, este dimensiunea economică foarte slab dezvoltată a Parteneriatului Strategic cu SUA, menționând că statul de drept este o condiție obligatorie pentru ca investitorii americani să activeze în România.
În ceea ce privește rolul în UE, Klaus Iohannis acuză faptul că România nu a avut un proiect de țara membră a UE și că nu a valorificat oportunitățile date de noul statut. Iohannis afirmă că este necesară “redefinirea rolului pe care dorim să îl jucăm în interiorul Uniunii Europene, redefinirea priorităţilor noastre în ceea ce priveşte finanţările, atragerea de fonduri şi relaţii intracomunitare”.
Mai multe pe RFI.
