Politica· 2 min citire

Ce a discutat Nicușor Dan în ședința CSAT cu noii guvernanți

Prima ședință CSAT a lui Nicușor Dan cu Cabinetul Niculescu. Foto/Președinția României

Prima ședință CSAT a lui Nicușor Dan cu Cabinetul Niculescu. Foto/Președinția României

Publicat22 oct. 2026, 19:07
Actualizat22 oct. 2026, 19:56

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) s-a reunit joi, de la ora 18:00, pentru a analiza situația de securitate națională, în contextul atacurilor cu drone asupra unor nave comerciale din Marea Neagră. La ședință au participat și o parte dintre noii miniștri ai Cabinetului Niculescu.

Riscurile generate de incidentele recente din Marea Neagră și măsurile pentru consolidarea securității maritime a României s-au numărat printre subiectele analizate în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Potrivit Administrației Prezidențiale, discuțiile au vizat întărirea capacității de reacție a autorităților pentru protejarea apelor teritoriale și a infrastructurii critice maritime.

Pentru reducerea riscurilor asupra navigației comerciale, România a colaborat cu Bulgaria și Turcia. În paralel, autoritățile române au solicitat o implicare mai consistentă a NATO în regiunea Mării Negre, pe fondul amenințărilor reprezentate de drone și al incidentelor care au afectat siguranța transportului maritim.

Președintele Nicușor Dan a transmis, în cadrul discuțiilor de la nivelul Alianței Nord-Atlantice, că România avea nevoie de capabilități suplimentare pentru combaterea dronelor, de mijloace de supraveghere și recunoaștere, precum și de expertiză specializată. Totodată, șeful statului a susținut necesitatea adaptării și consolidării prezenței NATO în regiune.

În urma evaluării situației de securitate din Marea Neagră, NATO a anunțat că urma să desfășoare resurse suplimentare în zonă, în contextul preocupărilor privind protejarea navigației și a infrastructurii strategice.

Parlamentul European a cerut măsuri suplimentare pentru securitatea Mării Negre

Securitatea maritimă din regiune a fost abordată și la nivelul Uniunii Europene. Parlamentul European a solicitat analizarea posibilității desfășurării unei operațiuni navale în Marea Neagră, după atacurile recente soldate cu victime în apropierea coastelor României și Bulgariei.

Într-o rezoluție, eurodeputații au condamnat incidentele și au atribuit Rusiei responsabilitatea pentru escaladarea războiului împotriva Ucrainei în vestul Mării Negre.

De asemenea, legislativul european a cerut ca fondurile europene neutilizate din programul SAFE să poată fi direcționate către măsuri de sprijin pentru România și Bulgaria. Obiectivul ar fi consolidarea capacității celor două state de a răspunde amenințărilor reprezentate de dronele care pun în pericol transportul maritim.

Eurodeputații au mai solicitat ca viitorul buget al Uniunii Europene să reflecte mai bine necesitățile statelor membre în domeniul securității și apărării.

Incidentele din Marea Neagră au readus astfel în prim-plan cooperarea regională, sprijinul NATO și rolul instrumentelor europene de finanțare în consolidarea apărării și protejarea infrastructurii maritime strategice.

COMUNICATUL ADMINISTRAȚIEI PREZIDENȚIALE

Joi, 22 octombrie 2026, la Palatul Cotroceni, a avut loc ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de către Președintele României, Nicușor Dan.

Discuțiile au vizat, cu prioritate, escaladarea incidentelor maritime, în mod specific prin încălcări ale spațiului aerian național și lovirea cu drone a unor nave comerciale, în apele teritoriale ale României și în imediata apropiere a acestora. Aceste evoluții, de o gravitate deosebită, sunt consecințe directe ale agresiunii Federației Ruse dincolo de granițele Ucrainei. Astfel, în ultima perioadă, s-au amplificat semnificativ amenințările la adresa libertății navigației și a infrastructurii critice.

Pentru România, această criză de securitate are implicații imediate. Riscurile actuale impun măsuri concrete pentru protejarea vieților omenești, menținerea accesului liber în porturile naționale și asigurarea securității obiectivelor energetice din Zona Economică Exclusivă.

În cadrul ședinței, membrii CSAT au evaluat măsurile adoptate până în prezent și au discutat acțiunile necesare pentru consolidarea suplimentară a capacităților naționale de supraveghere, prevenire și răspuns, pentru apărarea apelor teritoriale, a infrastructurii critice, precum și pentru asigurarea securității navigației comerciale.

Astfel, pentru întărirea capacității naționale de reacție, prioritățile strategice vizează dezvoltarea accelerată a capabilităților de supraveghere maritimă, de combatere a minelor marine și de intervenție eficientă împotriva dronelor care pătrund neautorizat în spațiul aerian și maritim național. Eficientizarea răspunsului operațional va fi susținută prin derularea constantă de exerciții interinstituționale și prin actualizarea permanentă a planurilor de intervenție, măsuri esențiale pentru gestionarea coordonată a incidentelor complexe care pot afecta în același timp navigația, obiectivele economice și mediul marin.

Totodată, membrii Consiliului au analizat modalitățile de intensificare a coordonării în cadrul NATO, inclusiv pentru consolidarea posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic, și identificarea unor noi măsuri de răspuns la amenințările din regiunea Mării Negre, fundamentate pe concluziile reuniunii Consiliului Nord-Atlantic din 20 octombrie 2026, convocat la inițiativa României.

În cadrul ședinței de astăzi, au fost abordate, de asemenea, aspecte privind cooperarea cu ceilalți aliați riverani, în special în ceea ce privește operaționalizarea Hub-ului de securitate la Marea Neagră, în cadrul Abordării Strategice a UE, a cărei implementare cât mai rapidă reprezintă o prioritate majoră pentru România. Totodată, discuțiile au vizat și valorificarea optimă a Grupului operativ pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră (MCM Black Sea), al cărui rol a fost extins în 2026 la protejarea infrastructurii critice.

În concluzie, membrii CSAT au subliniat că securitatea Mării Negre reprezintă o componentă esențială a securității naționale și euroatlantice și că România va continua să acționeze, în strânsă coordonare cu aliații și partenerii săi, pentru protejarea intereselor naționale și prevenirea escaladării.

La finalul ședinței, Președintele României și-a exprimat îngrijorarea față de cele două incidente grave de violență petrecute în școli în cursul acestei săptămâni, subliniind necesitatea unor intervenții timpurii și a unor măsuri concrete pentru prevenirea unor astfel de situații.

— a declarat Administrația Prezidențială.
Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News

Mai multe știri din Politica