"Curtea constată că legea, în integralitatea sa, este neconstituţională, (...) întrucât nu a fost realizată motivarea şi fundamentarea economică, socială şi juridică a soluţiilor adoptate şi nu a fost solicitat avizul CES. Constatarea viciilor de neconstituţionalitate de natură extrinsecă (...) determină neconstituţionalitatea legii examinate, în ansamblul său. Astfel fiind, Curtea nu va mai proceda la analiza celorlalte critici formulate de autorii obiecţiei de neconstituţionalitate", se arată în motivarea publicată joi pe site-ul CCR.
Curtea Constituţională consideră că în lipsa unei motivări a legii adoptate nu se poate cunoaşte raţiunea legiuitorului, care este esenţială pentru înţelegerea, interpretarea şi aplicarea actului normativ.
"Or, explicarea clară a soluţiilor legislative propuse şi a efectelor preconizate este cu atât mai necesară, din perspectiva principiului legalităţii invocat, în condiţiile în care obiectul iniţiativei legislative în această cauză apare ca fiind pronunţat tehnic, de strictă specialitate, cu efecte pe un segment sensibil al economiei de piaţă, şi anume cel financiar-bancar, iar legea însăşi este lipsită de claritate", se precizează în motivarea CCR.
Conform aceleiaşi surse, Parlamentului îi revine în continuare obligaţia de a constata încetarea de drept a procesului legislativ, ca urmare a constatării neconstituţionalităţii legii în integralitatea sa.
"În cazul iniţierii unui nou proces legislativ, trebuie să fie respectate statuările cuprinse în decizia de admitere a Curţii Constituţionale cu referire la viciile de neconstituţionalitate extrinsecă constatate. Curtea reaminteşte în acest sens considerentele de principiu reţinute constant în jurisprudenţa sa, potrivit cărora forţa obligatorie care însoţeşte actele jurisdicţionale ale Curţii se ataşează nu numai dispozitivului, ci şi considerentelor pe care se sprijină acesta", se mai menţionează în motivare.
CCR a admis, pe 13 martie, sesizarea PNL şi USR cu privire la Legea pentru completarea OG 13/2011 privind dobânda legală şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar.
Sesizarea a fost formulată de 83 de deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal şi Uniunii Salvaţi România, fiind înregistrată la Curtea Constituţională pe 27 decembrie 2018.